Cu o existenţă perpetuă
se tot duce-nvârtindu-se
în jurul soarelui când mai aproape
de-şi încarcă bateriile cu energie
mărindu-şi pulsul tensiunea…
când mai departe şi-i ,,liniştit’’
ca-ntr-o amorţire de hibernare
la polul nord dacă vei zăbovi o clipă
vei ,,auzi’’ cum pământul cântă
un cântec de viaţă lungă !
acolo se află capul lui să ştii
şi-i acoperit cu-n fel de aură ca de sfânt
şi de-un fel de fes alb
ca să nu le fie frig cuvintelor !
când
din exprimarea lui îşi iau zborul
peste solfegii şi-n arpegii de trăire
ies silabe-ngrămădite şi azvârlite la-ntâmplare
de limba-i arcuită ca şi o ploaie
cu puncte şi cu virgule ce sunt
din ce în ce ce mai mult aruncate
într-o ,,zicere’’ de zile mari !
prin eter înconjurând rotundul-ovoid
trecând mai întâi pe la ecuator
când toate mai stau o clipă-n
extaz…
uimite de-a lui siluetă perfectă
şi-apoi…de jur-mprejuru-i
toate se-ndreaptă simetric şi dese
cum punctele definesc o dreaptă !
(cum şi-ntr-o poezie clasică
rimele măsura ritmul şi toate cele
sunt
perfect mulate peste-o idee !)
către polul sud i se duc cuvintele
înghiţite de-o gură lacomă !
căci pământul viu fiind ceva zice
dar tu nu poţi să auzi…
decât ascultându-l ca un ,,doctor’’
făcându-i
şi o electrocardiogramă
ori
encefalogramă…
dacă
e cazul !
………………………………………………………………………
pământul doar mimează o trăire sublimă
la infinit amestecându-şi liniile punctele
silabele şi virgulele trecute cu viteza luminii
prin centrul conştienţei sale
însă şi el are multe probleme
chiar momente de cunvulsii !
ce trebuiesc lămurite
odată şi-odată...
(-n pana mea !-i
tot adevarul !)
(-n pana mea !-i
tot adevarul !)
0 comments: