Te-aşează cu delicateţe
-ntinsă mare pe-altarul iubirii
şi-n faţa şevaletului meu răsfirată
şi lasă toată visarea ta desfăcută
ca o corolă de petale să cuprindă în ea
gândurile
mele şi razele soarelui…
şi-odată cu mine ridică braţele
-ntr-o arcuire superbă
(tu către cerul de deasupra ta
mângâind licăriri de stele
eu către cerul de sub mine
ducându-ţi uşor între palmele visării
toată Lumina unui răsărit de poveste
trecându-ţi-o mai-apoi pe sub pânza-nnoptării
tu să o cuprinzi-ntre degete fine
frumos arcuite cu multă graţie
trecând-o-nspre inimă !
iar eu aplecat asupra-ţi ca pentru-o rugă
-n genunchi la marginea splendorii tale
uimit de-aşa frumoasa primire !
să-mi arunc cât colo toată-nsingurarea
surâzându-mi tot mai dulce
să mă laşi să mă joc-apoi cu tine !
azvârlindu-ţi-ntr-o doară culori
peste toate minunile
din privirea ta-nseninată de frumuseţea soarelui
şi din sufletul tău învăpăiat de-a mea dragoste
sublimă
aş vrea să văd răsărindu-ţi scânteieri
de dorinţe de trăiri păgâne…
ce se vor a fi-mplinite
de-ndată !
şi-atunci…mai aproape vino-mi dar
şi-n faţa şevaletului meu de maestru
lasă-ţi despletiri peste umeri să-ţi cadă
şi de peste surâs…ca şi o apă trecătoare !
toate mătăsurile fine
lin să-ţi tot lunece
iar când penelul meu
va fi-ntr-o stare de visare prelungă
tu fură-mi şi-un sărut iubito !
………………………………………………………
şi-ntr-un târziu...
cuprins de frenezia trăirii
mai lasă-mă să-ţi pictez iubire
dintr-o zvâcnire de penel…
din toate cele voluptoase
fie doar şi-un sân !
0 comments: