Vrăjită îşi îmbrăţişa
cu toată dragostea
împlinirea !

Era aproape dusă…
se simţea preaiubită
dar nu mai ştia
nici când să urce
nici când să coboare
şi deja-ncepuse
să rostească
aiurea…

Sensurile cuvintelor
îi erau de-a valma

Era arcuită
iar şoaptele lui
pe strune o-ncordau
dar era un pic şi-ngrozită…!
probabil că nu vroia
ca visul mult aşteptat
să o lase asa... uitată…
ci să sfârşească
tot si deodată !

……………....................
gândul
ce o frământase
cu-atâta patimă
strâns în sărutare-nfocată
încă o-nfioră…
e ca si vis adevărat !



This entry was posted on 1/13/2011 11:50:00 a.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: