Privind aşa…fără prea mare interes
este evident că pictorul
nu făcea
şi nici nu va face
vreo confuzie…
simţea şi ştia clar
ce culori îl reprezintă
mai bine !

Pentru el verdele
înseamnă totdeauna
speranţă
albă si pură îi este iubirea
ploaia are nuanţele curcubeului
iar movul îl fascinează
şi-i umple sufletul de fericire

Negru…poate fi culoarea nopţii
plină de mistere
şi
cu framăt de gânduri
dacă le descoperi
poţi fi fericit
sau
daca ea ti-se-arata asa...
fără-mpotriviri…
e chiar o amărăciune;
o culoare de noapte anostă
uitată...şi fără speranţa
de a merge mai departe
sau de a mai reprezenta
vreodată ceva


This entry was posted on 1/14/2011 09:30:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: