În trecerea lui
timpul scoate la lumină
doar adevăruri sublime
şi-aruncă-n negura uitării
toate nimicurile

Este dureros însă
când lasă urme adânci
prin suflete
luând cu el
frumuseţi şi trăiri
de neasemuit
oprindu-le brusc zbuciumul
de-a dărui iubire
când lumea-i atât de parşivă
şi nedemnă de ceva frumos


This entry was posted on 1/31/2011 06:44:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: