Se zice că
o simplă mirare
pusă aşa-ntr-o doară
la capăt de scriere de gând
poate să fie un zâmbet de mulţumire
pentru-o reuşită-n vreo exprimare
poate fi o satisfacţie pentru-o anume simţire
ce-ţi vine din inimă cu dulcele fior al trăirii

uneori poate fi şi o atenţionare
că un cuvânt trebuie bine luat în seamă
şi-ntors când pe o parte când pe alta
citindu-l cu mare interes
de-a lungul şi de-a latul
deseori chiar şi-n sensul ascuns

căci trebuie să vezi nu numai ce a zis pe faţă
ci şi ce-ar vrea să-ţi spună cuvântul pe furiş…
şi pe de-a-ndoaselea să-l răsfrângi până afli
totul despre el fără de niciun echivoc să fie
în contextul dat şi chiar faţă de-ntregul zicerii

însă când ai ceva deosebit de scris
nu-i suficientă doar o simplă mirare
căci gândurile zâmbetele şi satisfacţiile
sunt mult mai multe şi complexe
şi-n toată exprimarea sunt şi subînţelesuri

şi toate cele converg
către un final cu avalanşă de simţiri
cum toate instrumentele cântă
-n armonie la final de simfonie
şi-atunci…ca şi aplauzele
ai nevoie de mai multe exclamaţii

însă pentru a încheia frumos toată trăirea
ar fi mai bine să faci mănunchi mirările
ca şi un fuior de Lumină
şi-ntre paranteze rotunde să le-azvârli
aşa…la-ntâmplare

să le laşi apoi libere şi jucăuşe…( !!! )
ca şi un semn că totul ţi-a fost pe plac
şi ai fost preaplin de suave simţiri
de-a lungul întregii tale exprimări



This entry was posted on 9/12/2014 02:13:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: