POEZII de Ion Cireasa

Toamna dragă, îmi eşti aşa târzie…
şi mai eşti şi confuză ;
nu mai vezi prea bine drumul
şi paşii ţi se-ncurcă pe cărare,
nu mai simţi vântul în adiere
şi mătasea ţi se rupe
în ramul noduros

Tu mă cauţi...ca să te-ajut...
plângând în tine printre frunze ruginii
Ce mă fac eu cu tine,
toamnă aiurită ?!
Mă faci să cred
că te pierd…

Te mai simt,iubito,
doar după gustul şi dulceaţa
poamelor coapte,
după parfumul florilor tale,
după conturul dealurilor,
al văilor...al adâncimilor de rosturi
şi dupa clipocitul apelor

Dacă-mi mai rămâi aşa confuză...
vânt năvalnic mă voi face
şi te voi desfrunzi toată...
fără să mai ştiu
şi eu de mine !