POEZII de Ion Cireasa

Se pare că iarna cu zăpezile-i aspre,
înfrigurată de gândul că vara
va transforma toamna
...tot.în vară!
e supărată foc
de nu se mai poate!

Mi se umple zarea de lumină şi sufletul de fericire,
când văd vara-ntârziată ;(atât de hotărâtă...şi aşa de frumoasă!)
încinsă bine de soare, cu părul prins în coc,
cu zulufi pe la urechi şi maci pe la mijloc,
cu iarba-i moale şi-nrourată,
cu spume argintii pe maluri de ape
şi cu vâltori în adâncuri
de fiori dulci
şi doruri

Si-i toată-nmiresmată cu parfum de flori
şi-arome pentru nuri şi chiar nu-mi vine să cred
că a cuprins în braţe o toamna...asa de ciudata!
şi că iarna-nduioşată vrea să i-o lase…
să facă vara zurlie ce-o vrea cu ea,
cu farmecul şi culorile ei…
cu parfumul şi cu timpul ei
cu tot !