Plină de viaţă,să râzi toamnă,
mereu să râzi!
să cuprinzi în braţe soarele
şi să-ţi aşezi,cu drag,
capul pe umărul lui!

Lasă-l să-ţi mângâie chipul
şi sânii aurii să ţi-i sărute,
cu raze hulpave
şi de prea mult dor
arzânde,
foşnind
pe sub mătăsuri fine
să te-ncingă...
înroşindu-ţi obrajii
şi buzele!

Cu roş-aprins de dragoste...
seva dulce cu gust de cireşe coapte
să ţi se prelingă din poamele-ţi dulci,
când soarele te va gusta
lacom de toate!


This entry was posted on 11/08/2010 06:41:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: