De departe, privind…
fără
prea mare interes !
se simte parfumul suav al dragostei
şi nobleţea sufletului tău !
însă, ca o
vrajă…
îmi tot vine, dinspre tine,
pas cu pas cucerindu-mă…
apoi învăluindu-mă
ca o dulce năpastă,
o arătare surâzândă…
ce m-ademeneşte să mă-nfrupt
din bunătăţuri şi din fructe zemoase
(nebunatică...
parcă-i
desprinsă dintr-o horă cu iele !
şi mă-mpresoară
ca o liană…
se tot urcă , mă tot strânge
de-mi sugrumă ,cu ochi de dor ,
un gând călător prin lumea viselor )
i-aş uşura cumva urcarea
şi de pe umeri i-aş ridica povara
frunzelor cu ciucuri
chiar dacă i-ar fi un pic frig !
i-aş dezveli ,de toate zdrenţele verzui ,
panerele cu mere şi lapte
şi , de bumbacul albăstrui ,
potirul cu miere
Oprind-o, la mine-n odaie ,
pentr-un ospăţ pe cinste !
şi pentr-un dans păgân
din buric…
toată
noaptea !
0 comentarii: