Lied…liric !
2/28/2014 02:10:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Doamne,dacă m-ai lăsa,
măcar o clipă,
doar cu-n dulce sărut,
să ating minunea visurilor mele
şi splendoarea florii-de-colţ …
aaaah , din vârf luminos de gând ,
m-aş tot avânta ...în jos…!

şi , printre prăpăstii moi de visare,
lovindu-mă cu multă dragoste
de toate cele…
mi-aş lăsa sângele iubirii-mi de frumos
să-mi tot curgă…

până la absolut de trăire !
şi aş oferi iubirii-mi,
ca şi unei frumuseţi divine ,
cu acorduri suave de violină ori de pian,
o superbă binecuvântare de sublim
şi o minune de cantată...
de vis nebun ...
de dragoste!


Divina…lirica !

2/27/2014 02:23:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Toată frumuseţea
cuvântului plin de iubire
şi rostit cu patimă îţi încarcă
sufletul de Lumină…
şi te face să oftezi a mirare !

ca atunci când,după căutări îndelungi,
întâlneşti divina floare-de-colţ…
şi-ngenunchi,uimit de-atâta frumuseţe,
i te-nchini ca şi unei minuni

şi eu am căutat-o,-ntotdeauna ,
până când ,ducându-mi gândul
mult prea aproape de sublim,
mult prea năucit de-aşa-ntâmplare ,
cândva , mi-am frânt aripile...

însă,tot încerc să-ntâlnesc minunea !
şi nu-ţi mai  pot spune
cât de multă Lumină
şi cât de bine
mi-ar fi !

şi-atunci…aş vrea să-i fiu visul de-aproape
dacă şi gândul ar vrea să-i zboare
către-nălţimi…cu mine ,căutând sublimul,
îmbrăţişând frumuseţea
cuvântului plin de iubire…
şi multă, multă Lumină!



Nocturna…pe două voci !

2/26/2014 04:21:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Când Luna-şi piaptănă dorul
şi peste oglinda apei,
cu glezna-i fină ,
împrăştie visătoare
stropi de dragoste
şi-adună , printre pleoape de visare,
spume sclipitoare şi fiorul…
cântecul ei de iubire,
îngânat cu-al  Soarelui
(ce-i va veni…mândru răsărindu-i !)
pe care şi el îl cântă,cu multă duioşie,
de peste-a sa-nnoptare…
strabate tot universul
năucind luceferi
şi zâne…
şi oameni !

……………………………………………………
însă,ca să-ţi luminez a ta visare,
şi eu,iubire,mă tot răsar…
(ca şi-un mândru soare !)
cântându-ţi la-ntâlnire…
peste-a ta cântare,
acelaşi cântec şi cu-aceleaşi note…
(dar ,cu-o octavă mai jos !)
îngânându-ne-n toate cele…
ca-ntr-o superbă
nocturnă !



Uvertură…!
2/25/2014 04:11:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Aşezată pe-un ram de copac,
(în cuib din raze de Soare,desigur !)
şade Luna leneşă,visătoare…
din ochi lăcrămând a dragoste !

şi ascultă ,pătrunsă
de dulci fiori de-aşteptare,
o magnifică uvertura celestă…
iar luceferi ,uimiţi de-a ei idilă…
îşi potrivesc harfe şi violine
şi se pregătesc să-i cânte,
cu zâne şi cu serafimi în cor, eroica…
(pentru sublima iubire
dintre Soare şi Lună !)

atunci când şi el, răsărind încet-încet…
de peste-nnoptarea-i de sine,
îi va atinge-n zori de oglindire,
uşor,cu-n luminos fuior…
despletirea-i de dor

şi, de pe buze , îi va fura un dulce sărut
şi-ntr-un magic alint îi va-nroşi toată firea…
(de-atât de multă iubire
şi frumoasă-mplinire…
de vis !)



Andante…
2/24/2014 05:35:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Din tot cântecul lunii,
cel mai mult şi mai mult,
îmi place partea de andante…
în care arcuşul timpului meu
(trecut cu măiestrie
peste-a ei  violină…)
are o mişcare mai lentă
şi-aceeaşi măsură
cu-al ei vibrato

însă,toată leneveala
ţine până la al tempo…
când şi timpul mi se-ncoardă
ca un arc de mare poveste !
peste marea-i unduire
şi ritmul tot creşte...

luna rămânându-mi  ,
mereu prinsa...ca-ntr-un dans frenetic
şi-aproape fără de măsura...
pana la ...al tempo
de andante !



Adagio…
2/23/2014 10:47:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Lent,peste-a ta iubire ,
­ca-ntr-un bolero…
(cam lăbărţat,ce-i drept !)
dansul meu,mână-n mână
şi vis peste vis , cu tine,
nu se mai termină

decât atunci când şi Tu-
Luna-mi zănatecă
îmi vei cuprinde visul
în graţii moi de visare
şi fără de sfârşit
(dansându-ne iubirea
într-un uimitor
pas de deux !)


adâncind toată dragostea,
cu mişcări lente,
într-o cuprindere de vis…
în care toţi paşii  sunt aceiaşi

trecând amândoi,cu ochii-nchişi,
dincolo de magie…
fără să ne mai gândim
la vreo schimbare...
si tot timpul
dansand !


Bolero…pentru Lună !

2/22/2014 01:10:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Dansez ,cu prea multă pasiune,
un dans magnific, păşindu-ti cu multă fineţe
peste-un vis nemaivazut…
ce se tot repetă ,ca un bolero…
ducând până la extaz
a mea visare !

şi ,peste toată iubirea-mi de tine-
a mea vâlvătaie albă ,  mi-azvârl
la-ntâmplare şi repetitiv,notă după notă ,
un cantec de dor şi-un dulce fior...
peste rugul tau fierbinte…
(ca sa-mi ard tot dorul de tine!)

sacadat,cântându-ti si-un cântec...
şi ,fără de nicio plecăciune de gând,
m-aplec  fara de-ncetare si mă-nchin...
sfios, în faţa Ta-Luna mea...!

când,de peste tine, boleroul tau stacojiu
intins doar pana la focul visarii... !
îţi lasă goliciunea splendorii  
să-mi tot surâdă !  

şi-atunci,păşindu-ţi uşor
şi fără de vreun sfârşit ,peste vis…
ca-ntr-un freamat de bolero ! ,
eu îţi  tot dansez...






Appassionata !

2/21/2014 01:42:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Tu ,Lună ,
să nu-ncetezi,niciodata,
să mi-asculţi un cântec suav...
atunci când,peste clape de pian,
pun vise peste vise…
izvorâte dintr-o-nălţătoare cântare,
cu degete fine atinse,
albe de-atât de multă visare
şi ţi-l cânt domol ori crescendo…
doar pentru tine !

Mângâindu-ţi ,cu multă graţie ,
o-nşiruire de gânduri…
ce se face,din toate acordurile-mi răsărită ,
o superbă appassionata…
cântec sublim pentru Luna-mi
prea nebuna de iubire !
ce,-n toate nopţile,-mi apare
dulce-nfiorată şi tot mai iubitoare
şi o văd,în toate cele…
ca pe-o-nDumnezeire !




Sonata Lunii !
2/20/2014 11:23:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Stiu că luna cântă…
atunci când ea-şi piaptănă părul
şi dorul de pe buze şi-l rujează
şi-l scaldă-n lacrăma visarii…
întrebându-şi oglinda apei
dacă-i mult mai frumoasă
decât zâna-zânelor

Insă,de-ar vrea,arcuş fin i-aş luneca
peste genele ochiului de visare
şi,-ntr-un tremolo măiestrit ,
i-aş elibera cântecul…
de-atâta aşteptare ,
aproape-nlemnit…
în trupul
viorii

Dar,ar trebui ca,
în noapte strălucind,
ea să-mi fie ,-ntotdeauna ,
mult mai bună
şi toată mai la-ndemână…
pentru-o cântare sublimă !

şi,-n arcuşul meu,ca o vioară ,suavă, 
să  mi  se-aşeze ,iubitoare ,
pentr-un vibrato magic…
executat cu mult talent
şi fiori de cântec
de iubire



Fuga Lunii…
2/18/2014 02:29:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


De la un timp,Soarele răsare
din ce în ce mai aprins…
şi-i supărat foc pe-a lui iubită !
şi marea cea mare a genunii sale
se face,din ce in ce mai mult, roş-aurie…
şi-i mult impresionată
de-a lui revărsare 
de furie !

când frumoasa-i despletită ,
din ape oglindită , îi tot fuge…
şi se-ascunde ,ca o zănatecă ,
pe sub pânzele ce o feresc
de lumina zilei

şi-ar tot răsări,ca un falnic prinţ ,
de fiecare dată ,dacă şi ea ar vrea  
să-i fie cât mai aproape…
(măcar atunci, când şi el,
de dorul ei istovit, i se-apune
în culcuş de dragoste…)

aşteptând-o,
fără de-ncetare,
să-i tot vina…
ori,daca ea ar vrea,
sa-i tot fugă...
toata cuprinsa 
de-a lui
visare !


Cuib din raze de Soare !
2/17/2014 12:49:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Trecut ,cu măreţie,
de la răsăritu-i de vis
şi până la magicul apus,
mereu, cât e ziua de mare,
din vreascuri rupte din raze,
Soarele-i face cuib
iubitei sale…

Ca să le fie culcuş…
moale şi fin ,ca de pluş !
când istovirea-i de peste zi,
(din toată urcarea-i spre-nălţimi,
de la ivirea-i din genuni
şi până la amurgul de sine…)
îi va pune geană de visare
peste geana lunii

şi,-n braţele ei,
să poată să-şi ostoiască
tot dorul de-a ei iubire
şi toată vâlvătaia din inimă
să-şi liniştească…
……………………………………………….
şi-apoi, să poată să trăiască,
vis în vis,cu-a lui iubită,
o magică iubire celestă
şi nemaivăzută…
din toate timpurile !




Cu-atâta alb…!

2/15/2014 03:53:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Mă ispiteşti,
strălucitoare,
cu cioburi de vis
fin înşirate şi irizate
de lumini multicolore
frumos conturând înălţimi
şi margini de aripi de zbor
şi mă faci să plec departe cu gândul…
(ca să-ţi vin, cât mai aproape,
în magic rostogol de păcate !)

căci,visând,mi te-nchipui
ca o minune,toată dantelată-n alb…
şi te văd chiar şi cu ochii-nchişi !
strălucind pe bolta-nnoptării mele
mult mai albă şi decât zăpada
ce-mi învăluie ,ca o spumă ,
înfrigurarea-mi de tine

însă,atunci când tu-mi surâzi,
Lumina-ţi suavă imi orbeşte visarea…
şi mi te face mult mai albă
decât toată străfulgerarea
din gândurile mele
înfiorate de-atâta
dor de alb... !


Peste-nălţimi !
2/14/2014 02:11:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Cu zâmbet pe buze
şi chiar cu prea mult soare-n priviri !
voi căuta fără de-ncetare
prea visata-mi spledoare
şi fără de pereche…

departe de urâţenia gândurilor
şi de tristeţea lumii,m-aş tot avânta...
gând după gând,vis după vis,
până şi dincolo de nori,de-ar fi…
să mă poarte paşii !

de-ar fi să o ating…
doar si pentr-un singur sărut !
munte peste munte aş tot răsturna
lunecând peste-nălţimi…cu fiori
chiar şi printre stânci abrupte
aş tot căuta-o ,pas cu pas…

şi nu m-aş mai întoarce
până când nu aş întâlni
floarea-de-colţ !
minunea albă
a iubirii-mi…


Zbor de măiastră...!

2/13/2014 01:08:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Câtă graţie
mai poţi avea…!
ca tu,Pasăre-albastră ,
să-mi tot uimeşti privirea…
şi ce aripi de vis
îţi are zborul !

cum,-n piruete de măiastră,
îţi laşi despletirile de cuvinte
şi,-n paşi de vals,cu multă fineţe,
trecându-mă prin sublimul visării,
mă faci tu să nu mai ştiu de mine

iar gândurile-mi toate
mi-s înfiorate…
de-al tău
frumos
zbor…!

………………………………...............
Şi,cum să nu-mi tot crească
un gând de binecuvântare...!
ca să pot să-ţi fiu pe plac
cu-a mea cantare...
şi cât mai aproape
de-a ta sublima
inaltare...!


Doar aşa…

2/12/2014 05:20:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


De-acum,
mai mult ca niciodată,
acum,când şi iubirea-mi cântă…!,
cine mi-ar mai ­î­nchide ochiul visării
şi cum mi-ar mai opri zborul
către culmile magice
ale florii-mi-de-colţ !

Căci,trebuie să se ştie…
ca să-i pot mângâia fineţea petalelor,
munte peste munte aş tot urca…
până când aş atinge ,măcar un pic,
frumuseţea-i divină !

Dar ,odată ajuns peste-ale ei culmi,
mai am un singur dor…
ca ,dacă se mai poate,
ea să mă lase să-i mângâi a ei floare …
până ce-am să mor…
de-atâta dor !

……………………………………………
Doar aşa…ca să-mi pot creşte ideea
de-a-i oferi toată dragostea…
şi-apoi,cu trăire maximă,
să mi-o-ntregească…!



Poveste…fără de sfârşit!
2/11/2014 02:12:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


E mare sărbătoare
în univers căci ,din nou,
marea cea mare a iubirii
cântă…ca şi o sirenă, seducătoare !
şi cheamă toţi mateloţii...
fara de teama de naufragiu !
să-i îmbrăţişeze nurii

când , peste maluri de visare ,
ea îşi pune veşmânt verzui…
până şi algele sunt geloase !,
atunci când ea-şi revarsă ,
val după val , fiorii de clipocire

însă eu ,cam timid din fire,
îi mângâi ,uşor, frumoasa-i vălurire
şi cad,deocheat de-a ei splendoare,
peste malurile-i fine...şi-n nisip auriu mă prefac !
şi mă las alintat... de spumele-i magice
prelinse peste mine

dar,atunci când aud dulcele-i cântec...
mi se-nfioară toate gândurile
şi-n tâmplă-mi zvâcnesc multe dorinţe…
şi mă tot ridic…şi vreau să o sărut !

însă , ea-mi zâmbeşte ştrengăreşte
şi se retrage…lăsându-şi printre maluri
doar o scoică sidefie…din al cărei ochi ,
mărgăritarul alb şi fin al dragostei ,
m-ademeneşte

şi pleacă,şi se tot duce…
şi-mi face semn că se-ntoarce
dacă o aştept cuminte !
si-atunci... îmi vor fi aievea
şi fără de sfârşit
ale ei cântece
şi toate cele
promise !




Mirajul atingerii…
2/10/2014 05:06:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Incerc
să mă-nalţ ,
de multe ori ,
cu gândul , tot mai sus…
ca să fiu cât mai aproape
de visu-mi cel mai mult visat,
când frumoasa nopţilor mele
mă tot ademeneşte

Dar ,mirajul atingerii ,îmi orbeşte gândul…
şi nici nu mai ştiu dacă visez sau chiar ating
înălţimile frumuseţilor sale şi norii-i tiviţi pe margini
cu stele…căci,de pe cerul visării ,
frumoasa-mi tot mă cheamă
şi cu mine se joacă

Tandră despletindu-şi nemaivăzut surâs…
iar, de pe buzele-i dulci ,mă lasă să-i culeg
petale de şoapte

Dar,deodată,din ochi de cadână ,
îşi lăcrămează peste mine ploi calde…
ce m-alunecă ,-napoi , spre-nceputul visului…

Aaapoi,jucăuşă ,cu multă delicateţe,
si fără de-ncetare,mă tot aruncă
în deplina magie a visării-mi...
uitând de toate…
şi de mine !



Fiori de picurare…!
2/09/2014 11:54:00 a.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Nu înceta
s-aduni frumuseţi…
dintr-o privire de vis , prelinse
pic cu pic ,dintr-un timp doar al tău
ce nu va mai fi la fel,trecând,
când şi uitarea-l va sfârşi…

(petrece-l cu maximă trăire
într-o superbă visare,oricând…
şi,din clipele-i magice ,
încarcă-ţi o mare de iubire !)

până când ea se va aduna
şi peste margini de vis
se va revărsa…
toată ,picurând !

şi-atunci ,cu fiori
de dulce clipocire…
şi eu,de-ai vrea !,
şi toţi însetaţii lumii
ne vom potoli setea
din a ta mare
de iubire ! 


Irizare !
2/08/2014 02:14:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


De-acum încolo
frigul nu ne mai sperie
şi nici nu ne mai îngheaţă
în priviri speranţa…

Căci blândul Soare
a revenit la sentimente mai bune
şi cu iubire şi cu multă duioşie
va privi către tot pământul

Iar prin văi cu dulci  fiori
şi prin cotloane cu văpăi de dor
va încălzi şi va lumina
toată neiubirea-ţi adunată
şi-ntunericul privirii…

Când din ochi lăcrămând
picuri de dragoste-ţi va prelinge  
şi fuior de raze-şi va scânteia
odată cu trecerea timpului…
lovindu-ţi uşor cremenea iubirii
răscolindu-ţi văpaia dorului !

…………………………………………..
şi-atunci…tu prea-n calduri
iti vei azvârli anapoda
toate pânzele ce-mi ascund
irizarea-ţi de-mprimăvărare
şi-nflorirea-ti magica
din ochiul blajin
al firii !



Cu mult ştaif…
2/07/2014 05:18:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


De dragul artei
şi pentru fin amor
voi exersa ,cu mult sârg,
multe figuri de stil...
şi-mi voi instrui gândul,
învăţându-l cât de bine se poate,
să binecuvânte…

şi-n exprimări subtile,
cu pricepere şi cu mult ştaif,
poate va fi mult mai convingător...
si,la urma urmei ,
din când în când ,
îl voi alinta…

când şi tu , iubitoare
şi fără de nicio reţinere,
cu palma dreaptă îl vei mângâia
pe creştet , surâzându-i
pentru-aşa delicateţe…
………………………………………..
şi-i vei cânta
cântec de preamărire
iar pentru buna şcolire…
gaudeamus !


In grădina lui Ion…
2/06/2014 12:46:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


In grădina  iubirii ,
trecut peste limitele visării,
(în ciuda dragostei
care-i mult mai pragmatică !)
peste toate splendorile-ţi albe,
un gând plin de magie ,
de facere sublimă a sinei ,
va tot înflori …

(mereu primăvăratic... şi orbit
de-atât de multă Lumină…)

şi va trebui ca tu ,neiubito-ndeajuns ! ,
să-i tot surâzi şi să-l salvezi…
udându-l cu picuri de fericire,
de la ofilirea-i
de sine !



Peste jumătatea-mi…!

2/05/2014 02:35:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Astăzi ,mai mult ca niciodată,
în sufletul meu de biet om,
e o mare sărbătoare...
să ştii,tu,zâna mea
din visuri

Căci ,cu tine dansând iubirea,
am trecut peste jumătatea 
de mileniu de poveşti…
şi ea,înclin să cred,
şi de-o parte şi de alta,
a vrajit tot cerul, toate stelele
şi chiar nefericitul soare…
şi, de ce nu ! ,
frumoasa-ţi
lună !

Dar,de departe,
de dincolo de cel mai frumos
şi mai intens vis trăit,
ca şi o mare revărsare de ape,
dintr-un gol imens de mare ,ţâşnind,
un gând nou-nouţ îmi tot răsare…

şi e ca un miracol,ca o mare uimire
ce mă orbeşte cu-a sa Lumină !

(e  sângeriul iubirii eterne
şi veşnicul gând…
al Luminii-mi… !)

Insă ,a ta mare cuprindere ,
mi-e ca un răsarit de soare…
portocaliu şi cald !,
şi cu el îţi topesc
toată uitarea-ţi de mine
şi-ngheţul din sinea-ţi
de dragoste ,
totdeauna!