Acum te simt cu mine-n zbor
mult mai aproape decat in vis !
încât dacă mi-aş întinde mâna
te-aş mângâia pe frunte
şi-al tău surâs de fee
mă incită să-ţi raman mereu alaturi…
..............................................................................................................................
Cand prea multa asteptare te-nlacrameaza...
nu lacrăma trebuie ştearsă de pe fruntea visării
pentru că paradoxal din dureri de doruri trecute
nu lacrăma trebuie ştearsă de pe fruntea visării
pentru că paradoxal din dureri de doruri trecute
prea
repede-ntr-o uitare adâncă
chiar şi din dureri de-o aşteptare prea lunga
se poate-nfiripa o dragoste nebună…
(cu lăcramare de fericire-n suflete)
Ci din contra...drumul bătut de ganduri
si de mers la pas zi de zi printr-o visare
si de mers la pas zi de zi printr-o visare
de către singurului visător pătimaş
plecat chiar şi-n zbor prin galaxii
să-nteleaga ce-i fericirea
trebuie să fie uns... cu lacrimi vii !
Cum se unge-sfinţeşte pe frunte
o
fire prea credincioasă
(când la spovedanie se duce-n fiecare seară
la troiţa Palatului de cleştar al Nemuririi
cu evlavie făcând mătănii…
să-i spună Domnului câte ceva despre sine
să-i spună Domnului câte ceva despre sine
şi câte ceva despre cum ar vrea
să-şi simtă mai aproape iubirea
până la vreo sfârşire…de vis)
…………………………………………………………………
te am acum pe-acelaşi drum
lunecând uşor cu mine trecându-mi lin
peste toate simţirile cu fiori
şi noapte de noapte
îmi eşti în zbor...
aripă lângă aripă !
0 comentarii: