Doar tu cunoşti
cât de mare îmi este iubirea
căci te-mpresor iubito
cu tot ce sunt
şi cu marea mea
de şoapte

Te văd mereu
când tu-mi zâmbeşti
spre colţul cu petale
şi roşesc de mă topesc
şi-mi plec privirea...


ştiu că-n prag de seară tu m-aştepţi...
şi-mi iei caldele cuvinte
ca să-ţi aline dorurile

cu toată dragostea
pierdută-n visare

Aş vrea să ştii că totuşi mă doare
când tu mă strângi prea tare
 in caus de palme...
când mă săruţi cu sete
şi când mă cerţi…
(că nu ţi-am fost de-ajuns...
şi-mi spui că mă uiţi…!)


This entry was posted on 2/01/2011 01:45:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: