Cu multă vrajă
să acoperi trecerea mea-nspre tine
şi totodată gândul meu cel mai bun
ce mă-nsoţeşte noapte de noapte
(să vadă şi el cât de frumos îmi zâmbeşti
când te iau de mână şi fugim hai-hui…
prin lumi nemaivăzute )

să m-ademeneşti de-ndată cu şoapte dulci
şi-n vâltoarea magică să mă laşi dus departe
învârtindu-mă-ntruna…

să roteşti mereu vis după vis
şi gândurile mele de-apoi…
să le-nfăşori cu migală
făcându-le ca şi-un fuior fantastic
să ne tot lumineze jocul de-a iubirea
până la risipirea-mi în toate

mai-apoi duioasă să-mi cânţi la scenă deschisă
un cântec de bun-rămas…
studiind cu atenţie maximă toate zvâcnirile-mi
de sfârşire-ntr-o trăire de zile mari

sub ochi de lupă
-ntoarsă pe toate faţetele să cauţi un sens...
care să fixeze bine o imagine asa cum sunt!
perfect mulată de-a lungul trăirii să-ţi fie !
până la următoarea-mi venire
în a ta visare !



This entry was posted on 7/24/2014 02:39:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: