Cunoscând o parolă
având şi o cheie potrivită la-ndemână
îţi răstorni cu uşurinţă-n întunericul minţii
un cer înmiresmat cu parfum de iasomie
şi plin de steluţe multicolore
deschizi mai-apoi o fereastră
rosteşti incantaţii suave şi descântece de bine
pentru purificarea sufletului tău
şi treci printr-un portal dincolo
ori de câte ori vrei !
te laşi atras cu gândul învârtindu-te…
tocmai în centru de galaxie
la poalele Muntelui Venus !
(pe unde-am fost şi eu de-atâtea ori…
ca să văd cum se-ntâmplă minuni
şi să simt o iubire mai altfel decât pe-aici )
în toiul nopţii poţi vedea pe-acolo
cum stă luna despuiată de veşminte
întinsă mare şi despletită ca o zurlie-n toate
cele
legănându-se-n hamac prins cu hamuri din
mătăsuri fine
de pilonii de visare cu steleţe-n vârfuri
rotindu-şi
capul alene
când
spre stânga privind visătoare stelele
ce se-adună-n rotocol de joc nebun ca ielele
când spre dreapta cu privire galeşă
să vadă cum între crestele Muntelui se-adâncesc grăbiţi
într-un du-te-vino cu patos luceferi îndrăgostiţi
ca să prindă din urmă vreo zână jucăuşă
poţi vedea cum chipul lunii se-nroşeşte
de fiecare dată când dinspre genunea visării
câte-o rază de soare se iveşte…
când cu
măiestrie se face din ele
ca de la sine ! un fuior fantastic de lumină
(cu cele drepte puse laolaltă
şi peste ele-mpleticite
toate cele strâmbe
şi cu noduri…)
mare luminând el tot cerul !
………………………………………………………………………
de-ai să vezi cum totul se-nvăpăiază...
şi cum luna scânteiază a iubire !
nu mai poţi să
mai rămâi pasiv
şi-ncepi să guşti câte-un pic
(până ce vraja se va risipi )
dintr-o astfel de trăire…
de Dumnezeire !
0 comentarii: