Pe diagonală…
musai urmând drumul soarelui !
gândul meu se-avântă cu capul în jos bezmetic
cu zborul un pic cam şui peste cerul de visare
şi după un ocol frumos făcând multe poze pe la
ecuator
făcând multe rotaţii într-un zbor de cunoaştere !
sare cu delicateţe de pe un cerc
pe altul din ce în ce mai depărtat
trezindu-se deodată dus
pe-orbita de imponderabilitate
rămâne cu pupila ochilui mare dilatată de uimire
şi
mare i-e mirarea când şi stelele
de el se miră de-aşa-ntâmplare…
mai stă în exraz de sine
cu aripile-ntinse a planare !
preţ de câteva clipe
mai-apoi îşi închide ochii…
îşi fâlfâie aripile şi rotund zboară
ca şi o Pasăre Măiastră !
îndreptându-se către polul nord de
exprimare !
cel cu ochi mare şi alb din care ies silabe linii
puncte şi virgule
ce sunt fin azvârlite ca şi o apă
ce cade-n jurul unei ţâşnitoare…
ca şi o umbrelă !
apoi…în volute ample îşi continuă zborul
cu-acelaşi extaz de trăire trece pe la
ecuator
şi-n rotundul său zbor se-avântă către polul sud
cel
cu ochi căscat hulpav !
şi-n care intră toate acele linii puncte şi
virgule
fin aruncate de la polul nord…sunt atrase
ca-ntr-o vâltoare fără de sfârşit
se tot duce-nvârtindu-se
prin miezul pământului fâlfâindu-şi în eter de
gândire aripile
cu exprimări arcuite şi răsucite îşi strigă în
gura mare
într-un sfârşit de trăire uimirea…
expulzat fiind de forţe ascunse
(ca şi un dop dintr-o sticlă !)
pe la polul nord…
într-o ploaie de silabe de linii
de puncte şi de virgule…
reluîndu-şi tot zborul
pe cerul de visare !
0 comentarii: