Îngrămădite de limbă
pe cerul gurii stau silabele
gata-gata să fie rostite…
dar când nu ai prea multe a zice
mai bine-ţi înghite necuvintele
şi mai taci…
în pana mea !
stau laolaltă cuvinte
şi necuvinte înmuiate în cerneală carmin
prelinsă din venele gândirii mele
gata-gata să fie scrise
ca şi o curgere lină de sevă
dintr-o
piersică prea coaptă
printre buzele de exprimare
a visare cuprins mi-e gândul
când
mă cobor uşor din lumea mea
şi-n lumea ta îmi plimb piciorul fin
săltând zglobiu şi tralala…
(în sus către tine coborându-ţi mai adânc
şi-n jos către mine urcându-te mai mult )
astfel încât nimeni să nu mai ştie iubito
care pe care colindă mai abitir !
şi-n ce aiurite văi de timp
ni se scurg toate secundele clipelor
de trăire sublimă
şi toate se-nvârt năucitor
ca-ntr-un carusel nebunatic al dragostei
întâmplându-se să vezi invers
şi-anapoda toate cele exprimate…
căci şi eu de sus te văd
făcându-mi semne în disperare
de vino-ncoace şi mai rămâi cu mine !
iar tu de jos mă vezi nedumirită
cum de-mi risipesc toată a mea iubire…
doar pentru-o clipă de extaz !
în loc să mă concentrez mai mult
pentru
încă o clipă
de trăire cu tine…
întru Nemurire !
0 comentarii: