gândul tău călător
ce-mi bate la porţile inimii
ţi-l trimit înapoi cu gândul meu
şi cu multă dragoste-nvăluit
fără să te deranjez
prea mult din visare...
şi-nzecit cu multă iubire
(…chiar în miezul
nopţii tale
de iubire…)
ţi-l trimit să-ţi mângâie
necuvantul
necuvantul
şi tălpile să-ţi maseze... !
apoi să-ţi şteargă lacrima
din colţul ochiului înroşit
de prea mult dor
şi de prea mult fior
plâns…
dar…toate ţi le trimit
pic
cu pic
din
teama de-a-mi fi uitare
de-acum şi pururea….
căci sărutul meu
şi mângâierea
nu-ţi pot fi de la-nceput
chiar mari aşteptări
(cât cele mai mari mirări… !)
ci
doar
un
simplu
ecou!
0 comentarii: