făcându-mă noaptea
mare punte peste mare,
ca o corabie răsturnată !,
luna
aş prinde-o uşor
cu-o mână pe după mijloc
iar cu cealaltă
i-aş
cuprinde cu multă gingăşie
palma stângă
(când ea va veni să se scalde
şi să mă vadă !)
dar ,vor fi şi riscuri
şi catargul mi l-aş înfige-adânc
în mâlul clisos,
ca să nu mă-nec…
atunci
când marea,
din când în când, se-nalţă
şi-i
plină de valuri !
însă,în timp ce luna-mi va surâde,
i-aş
face sic !!!Soarelui
apus
ce-aşteaptă cuminte
să-i ofer ce i-am promis…
şi-n nicio noapte
nu i-aş
da-o
ca
s-o vadă…
sub
niciun chip !
0 comentarii: