Odată şi-odată
aş vrea şi eu să ştiu
şi să pot vedea de-aproape
acel portal magic
pe unde iubirea-mi se prelinge
şi-i
consumată
pe
nerăsuflate toată
ca o dulce licoare
de Nemurire…
şi-apoi să rămân pe-acolo
un pic mai mult de-o vreme !
ca să cercetez tărâmul…
să ştiu şi pe unde gândurile mele
se tot duc atrase-n volburi
ca de-o gaură neagră
şi îşi pierd Lumina
însă
dac-o
fi şi-o fi
să nu mă mai pot întoarce
atunci să mă tot duc învârtindu-mă…!
lăsând margini de lunecare înfiorate
iar
trecerea-mi pe dincolo
mereu
fierbinte
şi aburindă !
şi-un singur dor aş mai avea…
în urma-mi de visare
să nu mă pierd aiurea !
ci…să mă prefac în mare stea
ce se duce de-a rostogolul
în
dans cu stelele
uimind
tot cerul
totdeauna…
(ca
o cometă pletoasă
cu
o coadă lungă
şi lucitoare... !)
0 comentarii: