Boboc de trandafir

10/29/2013 10:41:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii




Privind aşa…
poate-aiurea,
poate real…
peste tărâmul tău de dragoste
eu, iubita mea zână,
iti voi veni la-ntâmplare
şi la toate câte ne vor fi…
totdeauna !

Cu un fuior luminos...
preaplin de sine 
si plin de dulci fiori,
cu un cap mare ca de ciclop,
cu ochi magic în frunte,
cu obraji lucioşi şi fini…
frumos modelat de zeul dragostei,
ca un boboc de trandafir altoit…
(ce mă fascinează cu stralucirea sa
si cu picurii-i de roua...!)
si care ma-ndeamna sa-ti vin,
de-atatea ori,
când eu te vreau !

(Cu tija groasă,
noduroasă şi lemnoasă,
cu spini drăgăstoşi…
el imi tot spune ca
dragostea noastră  există)

Dar,desfrunzindu-i petalele,
puţin câte puţin,
până când tot bobocul de trandafir
iese la lumină,
ca o calotă în flăcări…
de dor imens aprins,
eu mă topesc 
de-asteptarea
de tine
si te tot chem să-mi vii
să ştii !
în flăcări de dragoste,
în flăcări de iubire,
în flăcări de mine...
în flăcări de tine…
sa ne iubim!

...............................................
atunci,în toată splendoarea noastră,
tu ,iubirea mea sfântă,
aş vrea să îl săruţi
cu buze răsfrânte…
ca pe-o iubire dulce !
si dacă vei vrea,
să-mi spui cum vei trăi
clipa de-mplinire…







Anomalia timpului
10/27/2013 05:07:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii



Cu nerăbdare…
mă las dus de val
şi mă tot gândesc
cum ar fi ca, într-o zi,
să pot citi ­în filele tale de taină
un răspuns la o întrebare retorică :
care ar fi măsura timpului
în a ta « trăire «  de zână… 
(ca şi o altfel de visare,desigur!)

Căci,pe-aici,de la o vreme,
observ că timpul meu
se comportă cam anormal ;
de parcă s-ar fi dilatat,
de parcă secundele nu-i mai sunt aceleaşi
iar buzele clepsidrei
nu-i mai sunt la fel
de lunecoase

Cred că,până acum,
era-nvăţat să se prelingă
domol şi sacadat
(din obişnuinţă…!)
într-o realitate
devenită,ce-i drept,
cam desuetă

Si-l văd cum se uită cu jind
şi-l văd cu lacrimi ­în ochi,
când priveşte o altă trecere
(of,de parcă nu i-ar fi la fel…)

O fi căpătat vreo anomalie
mă gândesc şi eu !
căci nici în alte dimensiuni,
(ale altor existenţe…)
tot încercându-l mereu,
nu mai poate să se strecoare,
ca şi-altădată,
cu-atâta uşurinţă…
ce-o fi cu el,
ce-o fi cu el !?
………………………………
numărându-i secundele,
de la-nceput de ticăit…
mie mi se pare normal
dar ,pe măsură ce trece
prin cotloane de-mprumut…
parcă-i nefiresc de lung
şi se scurge mai mult
şi-i tot mai târziu
expirat prin fereastra
magică a clepsidrei
(…şi mai ales cănd e răsturnată… !)
……………………..
şi de-aceea mă-ntreb:
cum i-ar fi…
pe-al tău tărâm !?





Distanţe şi puncte…
10/24/2013 05:07:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Între noi doi,
privind fără prea mare interes
la cele câte ni s-au mai întâmplat,
nu prea mai sunt distanţe !
(ele s-au tot micşorat cu fiecare apropiere ,
cu fiecare clipă de iubire
şi sunt acum mici,mici…
aproape de nevăzut… !)

Doar roşul dragostei aprins
şi trei puncte de suspensie…
ne mai despart !
(fără de care nimic nu ar avea vreun rost…)
punctele,doar ele, îmi mai arată
cât de aproape-mi eşti
şi mi te rostesc
fără-ncetare
şi…nimic altceva !

Timpul insa le va rezolva pe toate,
când şi ultimele trei puncte
se vor prelinge prin clepsidra
ce-ţi măsoară trecerea
peste realitate…
la fiecare tic-tac
al inimii,
când ,din prea multă dragoste,
cuprinşi de emoţii
şi de poftă de viaţă,
orice distanţă
dintre mine şi tine
va fi doar un punct
şi-apoi o contopire...
şi-atât,
şi gata…
(... cu toate ...!!!)


Roşul dragostei aprins...
10/22/2013 06:30:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii



Înainte ca vremea haină
să ne fie sfârşitul…
să ne pună capăt visurilor
tu ,zâna ploilor magice,
nu mă pedepsi aiurea
cu tăcerea ta
dulce!

Ploaia-ţi  fantastică
de cuvinte nemaiauzite,
întreruptă brusc
de vreo durere
ori de vreo ispită…
nici nu-mi imaginez de ce şi cum...
şi ziua-ţi senină  de visare,
cum au fost tulburate
de vreo furtună
şi cum aş crede că toate astea
mi te-au răpus !?

De ce si de cine mi te feresti
si-n umbre racoroase
tot timpul ti-l petreci,
când soarele îţi străluceşte
din ce în ce mai tare
(si cerul de vis
tu mi-l acoperi cu  nori...
iar curcubeul dragostei
mi-l ascunzi...!)

De ce nu-mi vii ,cand eu te chem,
din ce in ce mai aproape,
(cu privirea-ti senina surazandu-mi...)
tu sa mă prinzi de mână
şi sa-mi spui 
asa, intr-o doara,
că tot mă mai iubeşti

Când roşul dragostei aprins
ne-mpresoară visurile
şi toate-mi spun
cat de mult tu mi-ai fost...
aş vrea să cred
că-mi eşti
si ca-mi ramai,
pentru totdeauna,
o preafrumoasa
iubire!






Aş sparge lacăte de taine
10/18/2013 07:11:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Din prea multă nerăbdare,
tu iubirea mea fiind,
m-aş coborî prin zăgazuri fine
în adâncuri de tine
şi-aş sparge lacăte de taine
ce-ţi ţin ascunse frumuseţi
de necuprins 

(şi-nfruntând năluciri,
ţi-aş dezlanţui ploi vii…
nemaiîntâlnite !)

Ca să-ţi fie totdeauna bine,
m-aş ascunde cu patimă
în pământul tău fertil
şi mi-aş depune sămânţă de dragoste
pe sub brazdele-ţi de dor !

Ca să-ţi fie ziua senină,ah,iubire,
ţi-aş acoperi norii cu eşarfe de zâmbete
şi surâsul ţi l-aş mângâia
cu petale de şoapte
şi de dor 

Dar, tu nu-mi spui,
cine ţi-a frânt zborul…
şi inima-mi tremură aiurea
şi pământul mi se cutremură…
de prea multă aşteptare
de tine !

De mai eşti
aceea ce te ştiam,
de mai eşti tu-iubirea-mi
fără de cusur,
spune-mi din nou,te-aş ruga,
că toate nu mai contează
şi ca mă vrei în visul tău…
mereu acelaşi « nebun frumos »
şi de nelăsat…


Arc peste timp

10/15/2013 09:19:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Cu nerăbdare
mă tot duc către tine,
când îmi eşti plecată…
şi să poţi,aş vrea,
să-mi dai înapoi toată
Lumina Lămpii magice,
de dor învăpăiată,
luminându-mi mersul…
pe care şi fluturii visării,
cu aripi moi ca de mătase,
îşi lipesc zborul…
năuciţi de-aşa splendoare !

dar, când o să-mi vii
şi timpul mi se va opri…
(din curgerea-i sacadată…) 
si clipa noastră de dragoste,
de-atâta emoţie,
ni se va părea cât o veşnicie !

şi-atunci,orbiţi
de nuanţele curcubeului
revărsat din adâncuri
de noi doi…
tu ,nălucire,arc peste timp
să-mi fii !

(ca să pot să-mi arunc
înspre tine săgeţi de dor…
cu patimă !)

şi-n creuzetul tău de mistuire,
aruncându-ţi ,din când în când,
vreascuri de iubire…
tu să-mi arzi toată trecerea
către tine…
cu sărut de foc
de dor
de mine !




Timp aproape expirat
10/13/2013 09:25:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii



Aproape de sfârşit,
se află timpul meu trecut…

Abia de mai este vreo secundă,
până când tot universul
ţi-l voi umple
cu mine !

Cu toate câte-ţi sunt
şi cu-ale mele clipe de iubire,
mă-ndrept cu toate gândurile
spre tine iubito
şi-aş vrea să mă primeşti
la tine-n suflet
cu braţele deschise…

(cu toată splendoarea-ţi
surâzându-mi...)

ca eu să-ţi fiu,­îndată,
acel frumos
ce te va-mplini!

Nu mai lăsa timpul să-mi expire !

Te rog ,iubire, 
ia-mă de mâna...
numarand in gand 
trecerea timpului...
până la sfârşitul 
sfarsitului...
ultimelor  noastre clipe
de dragoste,
iubindu-ne !





Stingher

10/12/2013 10:21:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii



Căutându-mi perechea ,
mă ­înalţ sfios
să zbor
peste depărtări…

Cu gândul plecat anapoda,
trecut dincolo de-nchipuiri,
m-avânt prin cotloane
de neimaginat
şi prin văi de timp
caut cu nerăbdare
a ei îmbrăţişare…

………………………………
Dar, tu,pasăre măiastră
mi-eşti aşa de dusă…
şi eu tot aş vrea
să te simt mai mult
chiar dacă visarea
de tine
rău mă doare !

şi de tu  nu-mi vii,
tot căutându-te,
până la sfârşit de timp…
îmi voi apune gândul
­în gol de uitare…
şi dorul de tine,
în ochi cu lacrimi,
mi-l voi stinge,
mereu,
să ştii!


Tu ,vino… !

10/10/2013 06:45:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii



Ca să te am…
cu voia ta,
tu vino de mă ia…
e-un vis de-al meu,
dintotdeauna,
sa stii!

şi, ca să mă vezi
şi tu mai bine,
în neagra noapte de iubire
ţi-aş picura licoare vie,
prelinsă din lujer de roză,
pe sub pleoape  de visare…
ca lumina din ochi
să-ţi fie clară…
aşa cum eu-ţi sunt !

iar , pe sub umbre de-aşteptări,
printre buze de-mpliniri
şi-n toate câte-mi eşti…
pentru Nemurirea
de noi doi
şi-n  toată visarea-ţi frumoasă,
ca o dulce sevă,
picuri cu picuri,
în vine de trăiri
ţi-aş turna iubirea-mi de tine…
întinerindu-ţi sufletul
şi nu numai…
iubito!




Când soarele stă s-apună…
10/10/2013 06:17:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii



Pe cărarea fină
ce mă duce către tine,
rătăcindu-mi paşii hai-hui
şi cu găndul mereu şui…
ca şi-un mers al nimănui,
cât timp mi-a mai rămas
până la capăt de vis,
tu,iubire, ocroteşte-mă !

Când soarele stă s-apună
printre culmi dulci de visare…
până când noaptea nu mă-mpresoară
cu năluciri ce mă-nfioară…
să mă laşi să-ţi privesc,
învăluit de lumina-ţi magică ,
toate splendorile tărâmului tău de zână
şi gândurile-ţi frumoase
să ţi le cunosc
(şi pe cele care-s de văzut
şi pe cele ce le ţii ascunse… !)
şi inima-mi fierbinte
de prea mult dor
de tine,
să-mi răcoresc…
totdeauna,
iubindu-te !







Sub umbra ta…
10/07/2013 08:23:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii



Ahhhhh…..
fire mult prea fine,
ţesute cu multă patimă,
ca o pânză de păianjen,
ţi-acoperă o splendoare
şi,sub umbra lor,
îţi descopăr,mângâindu-te,
o frumoasă arătare !

Dar,cu ochii-nchişi,
trecându-mi visul
dincolo de realitate,
am văzut, ca printr-o minune,
un tunel magnific…
în care ,odată pătruns,
odată prins,
m-am tot pierdut…
şi-acum sunt
năucit !

…………………………………
întinsă prea frumos
peste-al meu suflet,
de la răsărit de vis
şi până la apus de speranţă,
din prea multă dragoste,
mare cât o noapte de visare…
a ta umbră de-arătare
m-a lăsat fără cuvinte…
când tu mi-ai rostit
adevărul şi mi-ai spus,
în gura mare,
că mă iubeşti !




Prin văi de timp…
10/05/2013 07:54:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii



De-atâta căutat...
pe măsură ce-mi trece timpul,
numărând răsărituri
şi numărând apusuri,
simt din ce în ce mai mult
că nu-mi mai eşti…
şi că te-am pierdut !

Nici nu mai pot să spun,
dacă-mi eşti femeie...
sau nălucire….

Nici toată ziua
de te-aş căuta,
nu te-aş prinde ;
mi-ai fugi de colo-colo
desculţă,despletită
şi prin câmpul plin cu maci
m-ai tot alerga,
m-ai năuci
cu-a ta fugă nebună…
şi-n joaca de-a v-aţi ascunselea
printre văi şi stânci
şi printre maluri abrupte
de ape-argintate…
m-ai sfârşi de puteri

Nici toată noaptea
nu mi-ar fi de-ajuns,
ca să te cunosc…

Ca o stea mult prea srălucitoare m-ai uimi…
cu feţe mii de năluciri , m-ai ademeni
să trec print toate cotloanele
întunecate şi nemaivăzute…
şi prin văi de timp
m-ai rătăci…
nebuno !

Cât soarele ar sta apus,
tu,făptură ciudată…
tot cerul meu de visare
l-ai străluci !

Lumina de-arătare
mi-ai pune-o-n ochi
şi m-ai orbi…
făcându-mă să caut,
irosindu-mi tot timpul,
cu ochii-nchişi,
o iubire fugară…
sau o nălucire…
de vis !




Spune-mi…
10/04/2013 12:56:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


tu spune-mi
Pasăre năstruşnică
cine ţi-a frânt zborul…
de nu-mi mai poţi cânta
iubirea-ţi atât de sublimă 
de nu mai vrei nici să-mi surâzi
nici să-mi spui « Te iubesc »ca altădată
şi cât de dor mi-e de trilul tău duios
şi de gândurile-ţi preafrumoase
ce m-au făcut întotdeauna
să zbor prin eden de visări
şi să mă văd cântându-ţi
iubirea-mi de tine
în cor cu serafimi…
visând frumos
la nemurirea
de noi
doi!



Şi dacă…

10/03/2013 02:17:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii



şi dacă eu
nu te mai caut,
iubind altă făptură…
şi dacă eu nu te mai vreau,
având altă dragoste …

oare tu ,iubito,
mi-ai cânta mai mult,
mi-ai spune poveşti de iubire
cu  zâne şi prinţi
mult mai frumoase
şi mai fierbinţi !?

oare tu ,iubito,
m-ai păstra acelaşi… !?
(nebunatic menestrel…
cu gândul plecat hai-hui
şi mersul înspre tine şui…)

pentru dulci fiori de-mpliniri
şi nemaiîntâlnite iubiri,
tu spune-mi ,îndată,
dacă eu­-ţi sunt acela…
şi te voi iubi toată…
mai mult
ca niciodată !


Un gând …
10/03/2013 01:43:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comentarii


Privesc uimit
prin fereastra-ţi magică
lăsată mereu deschisă
sufletului meu
şi nu văd nicio schimbare…

Tu,iubire,
m-ai ademenit
cu-o dragoste sublimă
şi-acum m-ai părăsit…

Cum pot eu să-ţi mai fiu acelaşi,  
cum pot eu să te mai iubesc
când tu nu mai vrei să-mi fii aceeaşi…
(dulce zănatică…
iubind cu patimă
un gând zălud… !)

Un gând de dragoste
de mi-ai trimite,
de mi-ai spune iarăşi
TE IUBESC,
ah,iubito,aş întineri
cu vreun secol !
şi câte-mi aparţin,
(până la capătul timpului…
şi pâna la sfârşitul visării…)
ţi le-aş dărui,
pe toate ,
doar ţie !