POEZII de Ion Cireasa

Nemarginire,
eu nu te am...ca sa te-acopăr,
cu dragostea mea,
toată !

şi steluţe mii de păpădii
ce-mi poartă gânduri către tine,
nu se vor stinge
niciodată
(până nu-ţi voi fi...
în maximă plăcere,
infinit de şoapte...)

atunci,
şi numai atunci,
din margini de stele
îţi voi sorbi iubirea...
iar din zarea-ţi fierbinte
icoana-mi pictată
in sufletul tău!

apoi,
în joc nebun de dor...
cu lumini de visuri şi-arome fine,
mă voi rostogoli cu tine,iubito,
în foc de inimă
năucitor!

în neştire,
vom turna-n cuvinte
ale noastre seve dulci-amarui...
ca sa nu mai fim ca doi stingheri...
ci să creştem si sa ardem frumos,
cu-acelaşi foc de inimă,
împreună!