Odată şi-odată
aş vrea şi eu să ştiu
şi să pot vedea de-aproape
acel portal magic
pe unde iubirea-mi se prelinge
şi-i consumată
pe nerăsuflate toată
ca o dulce licoare
de Nemurire…

şi-apoi să rămân pe-acolo
un pic mai mult de-o vreme !
ca să cercetez tărâmul…
să ştiu şi pe unde gândurile mele
se tot duc atrase-n volburi
ca de-o gaură neagră
şi îşi pierd Lumina 

însă
dac-o fi şi-o fi
să nu mă mai pot întoarce
atunci să mă tot duc învârtindu-mă…!
lăsând margini de lunecare înfiorate
iar trecerea-mi pe dincolo
mereu fierbinte
şi aburindă !

şi-un singur dor aş mai avea…
în urma-mi de visare
să nu mă pierd aiurea !
ci…să mă prefac în mare stea
ce se duce de-a rostogolul
în dans cu stelele
uimind tot cerul
totdeauna…
(ca o cometă pletoasă
cu o coadă lungă
şi lucitoare... !)



This entry was posted on 1/13/2014 03:05:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: