Aburi se ridică
de peste tot pământul …
cuprins de fiebinţeala trecerii
Soarelui înspre tărâmul
de vis al primăverii !

şi-n lumina zilei
se despoaie frumuseţi
de straiele unei lungi aşteptări...
iar Soarelui i se-arată  minuni
cu roşu-n cupe de-nfloriri
şi cu seve prelinse uşor
peste lujer…

acum,mai mult ca niciodată,
e nevoie de multă apă !
atât de multă...încât să curgă
peste toate cele-nsetate…
cu şopot de iubire !
ca să crească mari
şi să-nflorească frumos
toate splendorile
………………………………………..............

gânduri după gânduri,
cuprinse de Lumină ! ,
şi mie să mi se-adape…
stingându-mi ,puţin câte puţin,
dorul de-nflorire…
şi focul din inimă !
curgându-mi lin ,cu dulci fiori ,
seva iubirii  peste tărâmul
de vis… al primăverii !



This entry was posted on 4/09/2014 05:27:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: