Ar fi de-ajuns
doar un cântec frumos
să mi-l şopteşti pe la urechi…
când a ta  poarta de visare,
cu-n glas mieros,
(de bun venit… ! )
tu mi-o vei deschide

şi, ca-ntr-un vis , puţin câte puţin,
din gândurile mele răsărind,
dulci fioruri adunate
într-un fuior de lumină
îţi vor umple-o mare de iubire
cu frumuseţi înrourate

şi-atunci , tare mare mi-ar fi mirarea ,
dacă mi-ai surâde…mai adânc ,
din suflet cântându-mi
un suav bel-canto…
da capo !

iar eu, cu-n licăr de verde…
ţi-aş săgeta ,de dor nebun,
toată firea !
şi te-aş ruga , neiubito-ndeajuns ,
să-ti mai rămân…

şi să fii a mea cântare
de vis, întotdeauna !





This entry was posted on 3/09/2014 06:35:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: