Să nu-mi fii amăgire,
toamnă despuiată !
Tu-mi spui că-mi eşti departe…
doar-aşa… să nu te caut !
şi că ţi-e frig…dar eu te găsesc
învelită cu mine şi-n văpaie de dor cuprinsă
Tu-mi spui că-mi eşti aproape…
dar, când şopotul tău de fericire
îmi mângâie sufletul şi ploaia ta dulce
mă-nfioară,eu te simt plecată
Hai,toamnă,nu-mi fi amăgire,
vino spre mine cu-arome de gutui
şi gust de pară coaptă,
să-mi fii toată numai şoaptă,
margini de-mbrăţişare
când îţi sunt mirare
şi departe-aproape
sub Cerul
auriu-verzui!
toamnă despuiată !
Tu-mi spui că-mi eşti departe…
doar-aşa… să nu te caut !
şi că ţi-e frig…dar eu te găsesc
învelită cu mine şi-n văpaie de dor cuprinsă
Tu-mi spui că-mi eşti aproape…
dar, când şopotul tău de fericire
îmi mângâie sufletul şi ploaia ta dulce
mă-nfioară,eu te simt plecată
Hai,toamnă,nu-mi fi amăgire,
vino spre mine cu-arome de gutui
şi gust de pară coaptă,
să-mi fii toată numai şoaptă,
margini de-mbrăţişare
când îţi sunt mirare
şi departe-aproape
sub Cerul
auriu-verzui!
0 comentarii: