POEZII de Ion Cireasa

Ca un arcuş,cu gânduri de dor,
îţi mângâi sufletul şi ca un raspuns...
cu glas de violină, tu-mi spui iubito
cât de mult mă iubeşti !

Te-mbrăţişez cu infinit de şoapte
dar mi-e teamă că vorbele mele
sunt prea simple şi poate nu sunt de-ajuns
ca să poata susţine universul ce-mi eşti

Poate şoaptele mele,de multe ori,
sunt aceleaşi şi nu mai vrei să mi le-auzi!

Poate gândurile mele nu-ţi sunt de folos
decât pentru câteva vise…
şi ele deşarte!

Poate toate ce-ţi spun... şi îţi promit,ţi se par iluzii…
Dar,să ştii,în toate pun suflet şi credinţă
şi sunt gânduri ce mă frământă
şi sunt doar pentru tine, iubito !

Când îţi spun cât te iubesc eu chem îngerii,
chem zâne să poarte către tine tot ce am mai bun
şi simt cum si tu  primeşti…
visând cu ochii
deschişi!

Si-atunci...când tu îmi cânţi iubirea
şi cu vorbe simple m-alinţi,
eu-ţi spun :
pentru iubirea noastră
cuvântul poate nu există!
şi sa nu ai teamă...de nimic,
când  si tu mă iubeşti
şi-mi eşti!