Nu fi tristă, nu eşti singură...
de pe ţărmul tău întinde mâna
către cer,iubito!

Nici nisipuri mai vechi sau mai noi
ori furtuni de praf în ochi
iscate din senin,
nici valuri prefăcute a mângâiere
sau mai mari şi-nfuriate,
ce răstoarnă corăbii,
nu pot atinge curcubeul…

Punte dintre mâna mea
întinsă către cer...de pe malul meu
de dor-un legământ ce luminează
 marea noastră de iubire...si mana ta...
o mare si eterna  dragoste!


This entry was posted on 9/26/2010 07:56:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: