Am aşezat într-un album,
cu-atâta drag,
din zeci de desene
doar câteva.

Desigur,cu patos,
dintr-un condei
dezbrăcam mugurii
rotunjiţi de seva
dulce-a tinereţii,
desenam mersul fastuos
al femeii...
purtând în mână flori

Sau arătam
cum soarele-mbrăţişează
cu tot cu mare zâna...

Dar nu gândeam
că banale desene
pot zâmbi...!
trădându-mi sentimente...
............................................
(şi ca pot uni destine !)


This entry was posted on 3/07/2010 12:32:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: