Nu mi-e teamă de tine-nălucă
ispititoare-fee în ochi
cu luciri diamantine
şi nici de contopire…
ştiu că mă atragi
cu incantaţii de dragoste
cu nuri seducători de arătare mare
făcută ghem…gemând şi suspinând de-aşteptare…
sub Ochiul Magic al Universului tu m-aştepţi
prea plină numai de puncte supra-excitate
şi prea lacomă de-o integrare-n Absolut
cu mine- rotundul luminos
venind de deasupra Ochiului Magic…
deodată cu tine rotunjindu-mi venirea !
plin şi eu fiind de fiorii punctelor sublime
adunate din Nimicul
de deasupra-ţi
pulverizat
de trecerea timpului mă tem
de risipirea rapidă a clipelor
căci toată contopirea
ar dura prea puţin…
şi cine ştie când Domnul
ne va-ngădui să ne mai întâlnim
odată cu strângerea
Ochiului Magic…
-ntr-un sărut divin !
topindu-ne dorul şi of-ul
(-ntr-o
eclatare fantastică
şi-n
rotiri ameţitoare)
de-ngemănare…
de noi
doi !
………………………………………………..
voi continua numai dacă-ţi plac
adevărurile despre Univers
spunându-ţi totul
despre integrări…
în Absolut !
0 comentarii: