Atât de departe-mi
eşti
şi eu te tot caut,
şi te tot chem…
şi chiar de-ţi
aud şoaptele-
cântece de iubire-adevărată
tu tot nu-mi vii
şi mă tot
păcăleşti…
căci nu te găsesc,
nicicum
Mereu în vis te
văd
prinţesa-mi
preaiubită
şi nicicând,să
ştii,
nu te-am iubit
mai mult
ca şi-acum!
Cu gândurile-mi toate,
plecând hai-hui,
m-aplec iarăşi către
tine,
într-o nouă
visare…
şi vin peste-al
tău tărâm…
peste flori de
suflet
şi prin ierburi
de splendori,
îţi las miere
de-amoc
prelinsă cu fiori
(poate-aşa
mi-aluneci…
şi te
prind !)
Dar ,să ştii,
fată frumoasă din vis,
că mâna mea nu
te-ar lăsa
vreo clipă…
ca să-mi fugi...
şi le-aş cere
zeilor îngăduinţă,
să-mi fii împlinită
dorinţă
şi să mi te
cobori,
chiar aievea ,
din vis !
…………………………….
peste gândurile-mi
fierbinţi…
şi-n aburi de iubire
să ne iubim,
ca doi nebuni…
totdeauna !
0 comentarii: