Cândva,demult…
te-am văzut frumoasa zana
te-am văzut frumoasa zana
cum priveai pe fereastra sufletului meu
şi zâmbeai dulce unui pui de cireş
Te plăcea foarte mult aiuritul
şi cu gingăşie îşi întindea
ramul înflorit către tine
ramul înflorit către tine
(vrand să te atinga...!)
Avea şi el,acolo...
câteva flori albe şi destul de firave
dar multe gânduri zănatice!
Era doar un licăr palid de lumină
dar,cu multă dragoste,
l-ai primit la sânul tău,
l-ai alintat şi l-ai crescut
până ţi-a făcut poame
dulci-amărui...
Cu poftă le-ai gustat
şi-i acum numai al tău !
……………………
De-atunci,
mulţi adami şi eve
privesc cu jind
trecerea noastră fină
prin lumea asta nebuna...
şi cum o zana poate iubi
un pui de cires!
0 comentarii: