În linişte deplină
ascult
violina din suflet
cum
imi picură…fericirea !
acum pot să-mi înalţ gandul
cu-n cer mai sus !
căci ştiu sigur că-n lumea ta-
zână cu ochi scipitori a iubire şi surâs suav
am fost şi eu acolo tu de-mi spui aşa de frumos
şi de adevărat despre fantastic
mă
ştii prea bine zănatică micuţă
cum ne jucam de-a v-aţi ascunselea
printre acolade superb arcuite
şi-ntre paranteze de ,,pauză mare’’de joacă
tu numărai steluţe-n vârf de visare
iar eu probam alte şi alte aripi de zbor
împresurat de tine peste tot
şchiopătam adeseori de fericire
ca tu să mă ţii şi mai strâns de mână
când ne plimbam amândoi pe alei pline de stele
lăsai în palmele tale să picure fericirea
iar eu uimit de-ntâmplare
cercam să ţin timpul pe loc
înnodat în visare
dar
îi vedeam secundele cum se tot prelingeau
pe făgaşul lui a fi…
risipindu-ne-n păcat !
suntem
acum doi îngeri ,,decăzuţi’’…
tocmai pentru a arăta o cale omenirii
de
accedere-nspre sublim !
dar
vom pleca si noi odată şi-odată
şi-ntr-un joc de-a v-aţi ascunselea mai zvăpăiaţi
vom fi
mai apăsat poate vom pune peste toate
şi paranteze pătrate unele peste altele
şi
scară-nspre Super Fantastic vom
clădi
ca să tot urcăm...
……………………………………………………….
decât să aud pe-aici cum latră
toţi Câinii Universului-
suflete
negre-n cerul gurii !
spun celor din lumea noastră de-acum
deodată cu noi în existenţă !
că pas cu pas unele din cele de pe-aici
au început să apună…în găuri negre
(având la ,,numitor'' deja o înmulţire de,,n’’factori
de doi !)
şi sunt azvârlite anapoda în alte părţi
(atrase fiind cu uşurinţă prin gura lacomă )
ca nişte ciudăţenii…ca şi niste cioburi de stele
ca şi pulberi de comete !
……………………………………………………
……………………………………………………
îmi adâncesc acum privirea-nspre tine
să văd cum poţi tu de-acuma
să mi te desfăşori aşa de frumoasă
ca
şi o balerină-n piruetă !
înfăşurând în volute şi acolade
în paranteze pătrale
ori rotunde…
ca şi-un fuior de dragoste
gândul meu flămând de tine !
să-i fii tu cea mai bună cale
de trecere către două ceruri mai sus…
dacă se poate ! şi-apoi chiar că o să ajungem
până în al nouălea cer împreună
gustând măcar un pic din ,,Nemurire ‘’…
mai-apoi…
ce dacă va trebui să luăm totul
de la Inceput…poate vom şti atunci
şi cum să trăim mai fericiţi
ca-ntr-un joc de-a v-aţi ascunselea
pe alei pline de steluţe mov
risipindu-ne-n ,,păcatul’’iubirii
de noi doi
iară şi iară…
0 comentarii: