Menuetto…în loc de scherzo !

3/16/2014 03:17:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Aproape de final de simfonie,
dacă ar fi după voia mea,
aş înlocui scherzo-ul vioi şi vesel
cu un fermecător menuetto

(pentru că  zbenguiala-n paşi de dans
de pe scena de spectacol
mă cam plictiseşte )

şi-atunci, cu braţele îmbrăţişând cerul
şi-ngenuncheat  a  rugăciune ,
m-aş tot avânta şi eu în dans
făcând , mai apoi ,
reverenţe către superba-mi balerină !
şi m-aş învârti, cu multă graţie,
împresurat de ea, în piruete de maestru !

iar, când ea mi-ar sta ridicată pe-o poantă…
cu piciorul drept urcat pe umărul meu stâng
şi-ar face şpagatul ahhhh …
nici nu-ţi mai pot spune cât de mult m-aş pierde
şi câte emoţii m-ar cuprinde...
câţi fiori m-ar trece !

si-aş striga,-ntruna ;
Doamne ,ce frumos este menuetul
şi cât de bine face ea şpagatul…



Podatus…din când în când !
3/14/2014 11:09:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Fluturii albi, fantastici ,
risipiţi uşor dintr-un senzual sax-tenor
ce-a măiestrit ,alături de-o superbă violă-alto,
o cantată, se-nvârt ca şi vrăjiţi
la trecerea într-un tempo largo,
când unduirile din cântul lui
se mulează perfect 
peste clivisul ei

apoi ,repede,repede…fluturii
se-adună în cercuri concentrice,
mărindu-se ori coborându-se ritmul…
alternând ,cu-ale ei acorduri,în volute ample,
melisme ciudate cu dulci fioruri
(pe tot timpul ce-a mai rămas
dintr-un suav ambitus de cântare…)

şi,-ntr-un final maestoso ,
soprana şi tenorul îşi risipesc ,
sub un ropot de-aplauze calde,
o ploaie magică de sunete


Prestissimo…

3/13/2014 06:20:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Sala de concert
e-nvăluită toată de vrajă,
de la-nceput de balet şi de adagio...
şi-atunci când,după un pas de deux superb,
începe să tot vibreze arcuşul

(mărind , uşor-uşor ,tempoul dansului
până când ,străluciri din fire rupte
si risipite ca dintr-un fuior de lumină ,
fac să vibreze până şi căluşul…
şi să-mprăştie anapoda
toate corzile... violinii !)

încheind apoteotic,
cu un prestissimo fantastic…
dansul balerinilor ,
într-o explozie de sunete,
de uimitoare magie
şi de aplauze
frenetice !


Allegro…ma non troppo !
3/12/2014 03:49:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Plecată înspre un vis
de demult visat şi căutat !
ea nu se poate rătăci nicicum
(nici mergand incet, nici alergand...)
pentru că drumul ei,-nspre cunoaşterea sinei de visare ,
este pavat cu străluciri de stele şi cu borne de lumină

(chiar şi cu ochii-nchişi,urcând şi coborând, lin,
cu paşi de balerină,ea nu-şi va pierde răbdarea
şi nu-şi va abandona mersul
pe treptele de lumină…
mereu,un ecou de gând ,
venind cât se poate de-aproape,
o va prinde uşor de mână
şi o va purta-n paşi de vals
înspre capăt…)

Ea nu se poate rătăci , nici alergând
căci ,pe măsură ce trece timpul,
mai are de-ascultat sunete,
şoapte ,cântec suav
şi-ndemnuri de ispite

şi nu vrea să-şi obosească paşii
aleargând  prea mult !
până ce nu-ncepe superba sonată
când ,toate ,ca-ntr-o vrajă,
i se vor contura frumos
văzând cum, cu preaplin de lumină,
splendoarea-i mult căutată
îi va surâde…până la un magnific presto
cântat de ea, cu multă patimă,
odată cu-mplinirea-i de vis
şi de toate !

……………………………………………………………
urmând, apoi…un confinalis măiestrit…!!!



Solfeggio…pentru Eva !
3/11/2014 03:54:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Doar un cântecel
te mai poate scoate din tristeţe,
când toate cele… nu-ţi mai sunt aproape
şi corăbii ,pline cu iubire ,ţi s-au înecat

Doar un cântecel…un pic straniu !
te mai poate face să surâzi…
şi-n ochi să ai străluciri ciudate,
ştiut tare de demult…de când omul
nu-nvăţase nici să compună bine silabe
şi nici să rostească vreun cuvânt
iar iubirea…nici nu-ţi mai zic, 
căci…
………………………………………………………………………
Adam, din necuvinte ,
şi-alegea vocale rotunde
şi le rostogolea ,uşor,
pe portativul corzilor vocale,
facand vocalize...
aşa de frumos ondulând sunetele
(ca şi tremurul genelor…de visare !)
încât , ale sale cântări suave,
uimeau zâne şi luceferi

desfăceau cerul în două
lăsând să-i cadă lin ,din eden ,
pe palme,săgetată de dulci fioruri…
preafrumoasa-i Evă

şi,-nduioşată de-al lui cântecel ,
îşi desfrunzea splendorea-i de tăcere
şi-nvăţa să-ngâne...cate-o vocala,
sofegiind ,mai apoi...şi ea cu el,
şi fără de cuvinte !
cântecul divin
al iubirii…


Tremolo…pentru o ispită !
3/10/2014 08:56:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Toată risipirea-mi de iubire,
de gânduri…de până ieri,
mi-o las învăluită într-o mare uitare...
din care, doar gândul sortit de-a mai fi
şi azi cu tine ,mai poate să răsară,
ca şi o mare mirare !
chiar şi orbit de-atâta alb...
din a ta splendoare

şi nici nu ştiu dacă ,
din toate cele cernute-nspre trecut ,
ceva anume a reuşit să-ţi ­încânte privirea…
ori să te-ndemne, ca şi ispită,
să mă atragi ,cu vrajă ,
într-un joc nebun…

(ca să-mi pierd  firea
şi toate gândurile , nefiresc,
ca-ntr-un joc cu iele )

tremurându-ţi , repetat, pe corzile
violinei din suflet ,un sunet suav de-amor
şi plin de emoţie, până când mi-oi rupe arcuşul…
de-atâta fericire şi zbenguială !
………………………………………………………………………
(aiurind şi eu în toate…
de parcă m-aş fi lovit la cap
de marginile clepsidrei,
într-un avânt bezmetic...
neîncăpătoare
de-atât de mult
tererem…
şi de mine !)


Bel-canto…de bun venit !

3/09/2014 06:35:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Ar fi de-ajuns
doar un cântec frumos
să mi-l şopteşti pe la urechi…
când a ta  poarta de visare,
cu-n glas mieros,
(de bun venit… ! )
tu mi-o vei deschide

şi, ca-ntr-un vis , puţin câte puţin,
din gândurile mele răsărind,
dulci fioruri adunate
într-un fuior de lumină
îţi vor umple-o mare de iubire
cu frumuseţi înrourate

şi-atunci , tare mare mi-ar fi mirarea ,
dacă mi-ai surâde…mai adânc ,
din suflet cântându-mi
un suav bel-canto…
da capo !

iar eu, cu-n licăr de verde…
ţi-aş săgeta ,de dor nebun,
toată firea !
şi te-aş ruga , neiubito-ndeajuns ,
să-ti mai rămân…

şi să fii a mea cântare
de vis, întotdeauna !





Tu, femeie frumoasă…
3/08/2014 04:16:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


O dragoste adevărată
nu are nevoie de cuvinte sofisticate,
de formule magice,
de promisiuni deşarte
pentru-a fi-ntotdeauna
trăită cu-aceeaşi patimă…
toate-s numai vorbe-n vânt!

Dacă vrei tu,
minune de femeie,
poţi vrăji chiar soarele
cu mângâieri
şi cuvinte simple
şi poţi să-l faci
să-ţi fie mire !

Doar cu o eşarfă
ce ţi-a fost ruptă la-ntâmplare
din rochia de mireasă
legată peste fruntea
lunii de miere
şi cu ciucuri de mătasă albă
legănându-i pe coapse,
ca la un dans din buric,
(lăsând să se vadă buzele nopţii !)
totdeauna făcut pe-altarul iubirii
cu mult drag şi dăruire,
poţi să ademeneşti prinţul soare
să ţi se-apună…
să-l faci,când vrei tu,
să ţi-aducă-n dar luna de pe cer,
să străbată cu freamăt,
într-un du-te-vino pătimaş,
abisul răcoros al mării
până-n prundişul
unde zac ferecate
izvoarele de fericire
şi-atunci…
cântându-vă duios…
împreună,
veţi dezlănţui ploi magice
de iubire!