Tremolo…pentru o ispită !
3/10/2014 08:56:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Toată risipirea-mi de iubire,
de gânduri…de până ieri,
mi-o las învăluită într-o mare uitare...
din care, doar gândul sortit de-a mai fi
şi azi cu tine ,mai poate să răsară,
ca şi o mare mirare !
chiar şi orbit de-atâta alb...
din a ta splendoare

şi nici nu ştiu dacă ,
din toate cele cernute-nspre trecut ,
ceva anume a reuşit să-ţi ­încânte privirea…
ori să te-ndemne, ca şi ispită,
să mă atragi ,cu vrajă ,
într-un joc nebun…

(ca să-mi pierd  firea
şi toate gândurile , nefiresc,
ca-ntr-un joc cu iele )

tremurându-ţi , repetat, pe corzile
violinei din suflet ,un sunet suav de-amor
şi plin de emoţie, până când mi-oi rupe arcuşul…
de-atâta fericire şi zbenguială !
………………………………………………………………………
(aiurind şi eu în toate…
de parcă m-aş fi lovit la cap
de marginile clepsidrei,
într-un avânt bezmetic...
neîncăpătoare
de-atât de mult
tererem…
şi de mine !)


Bel-canto…de bun venit !

3/09/2014 06:35:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Ar fi de-ajuns
doar un cântec frumos
să mi-l şopteşti pe la urechi…
când a ta  poarta de visare,
cu-n glas mieros,
(de bun venit… ! )
tu mi-o vei deschide

şi, ca-ntr-un vis , puţin câte puţin,
din gândurile mele răsărind,
dulci fioruri adunate
într-un fuior de lumină
îţi vor umple-o mare de iubire
cu frumuseţi înrourate

şi-atunci , tare mare mi-ar fi mirarea ,
dacă mi-ai surâde…mai adânc ,
din suflet cântându-mi
un suav bel-canto…
da capo !

iar eu, cu-n licăr de verde…
ţi-aş săgeta ,de dor nebun,
toată firea !
şi te-aş ruga , neiubito-ndeajuns ,
să-ti mai rămân…

şi să fii a mea cântare
de vis, întotdeauna !





Tu, femeie frumoasă…
3/08/2014 04:16:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


O dragoste adevărată
nu are nevoie de cuvinte sofisticate,
de formule magice,
de promisiuni deşarte
pentru-a fi-ntotdeauna
trăită cu-aceeaşi patimă…
toate-s numai vorbe-n vânt!

Dacă vrei tu,
minune de femeie,
poţi vrăji chiar soarele
cu mângâieri
şi cuvinte simple
şi poţi să-l faci
să-ţi fie mire !

Doar cu o eşarfă
ce ţi-a fost ruptă la-ntâmplare
din rochia de mireasă
legată peste fruntea
lunii de miere
şi cu ciucuri de mătasă albă
legănându-i pe coapse,
ca la un dans din buric,
(lăsând să se vadă buzele nopţii !)
totdeauna făcut pe-altarul iubirii
cu mult drag şi dăruire,
poţi să ademeneşti prinţul soare
să ţi se-apună…
să-l faci,când vrei tu,
să ţi-aducă-n dar luna de pe cer,
să străbată cu freamăt,
într-un du-te-vino pătimaş,
abisul răcoros al mării
până-n prundişul
unde zac ferecate
izvoarele de fericire
şi-atunci…
cântându-vă duios…
împreună,
veţi dezlănţui ploi magice
de iubire!





Arpegiu…
3/07/2014 11:09:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Doar tu , femeia-de-vis, femeia-floare,
ştii cum să-mi luminezi gândul…
atunci când , printr-o caldă-mbrăţişare,
tu mă laşi să-ncerc, puţin câte puţin,
să-ţi descopăr toată frumuseţea

şi-odată ce tu-mi oferi iubire ,
uşor , peste margini de petale,
din toate splendorile-ţi prelinsă
şi eu te-alint cu-n dulce sărut
şi cu-n cântec suav…
din inimă pornit !

(ca un magic arpegiu…
în pieptul meu vibrând ;
suitor, treaptă cu treaptă, către vârf de gând
şi coborâtor, lin...până-n adânc de visare !)

cântat cu patos , cu ochii-nchişi,
până când viorile din suflet,
clipocitul clapelor tale de visare,
(si fluturii mei albi din flaut de vis zburând…!)
si toate din adâncul tău mister !
vor fi-ncântate, până peste poate,
de-al meu arpegiu

si-atunci... toate ielele 
vor tăcea,-ntr-o linişte deplină,
uimite de-aşa trăire
sublimă
şi de vis !



Intermezzo…după cunoaşterea sinei !

3/06/2014 09:00:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Să nu te-aştepţi
la mult şi la prea bine,
când paşii te vor duce aproape
de cunoaşterea sinei…
dacă vei sări, aşa, deodată,
ca un bezmetic şi să vrei totul

căci, de la-nceput de mers,
nici calea nu te prea-ncape
cu-ale tale mofturi
şi nici cunoaşterea nu-i-ndeajuns
pentru-a şti ce şi cât să ceri

şi nici paşii nu-ţi vor fi prea siguri
fără de-o vrajă adâncă
şi fără de-nălţarea-ţi mult dorită
(de la-nceputul vrerii …
şi până la nivelul aşteptărilor !)

însă ,cu privirea fixă , fascinată
ca şi de-o mare mirare,
ispita din cunoaştere te va cuprinde,
cu multă căldură, într-a ei îmbrăţişare

şi-atunci, e momentul unui suav intermezzo…
(la-nceput andante...apoi vivace şi... da capo !)
şi toate ţi se vor arăta aşa  precum sunt
iar drumul către-a şti îţi va fi luminos
şi lunecos înspre toate cele de-aflat

 .....................................................................................
si, după o mică-mică repetiţie,
poate să-nceapă şi valsul
sinelui cu sinea visării
până la cunoaşterea absolută,
până la sfârşitul sfârşitului,
când poţi să strigi cântând ;
da ,am atins sublimul
şi mi-e tare bine ,
Doamne!


Preludio…la o suită !

3/05/2014 01:55:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Armonios,
foşnetul duios ,
de la-nceput de contemplare
de partitură!
şi până la o magică suită…
tot îndeamnă perechea de cântare
să-şi alăture gândurile;
murmur peste murmur,
vis peste vis
şi ochi lângă ochi

până ce, dorul lui de cântat , măreţ…
lunecându-i uşor prin adânc de tâmple,
o face să-şi mângâie ,cu delicateţe,
corzile violinii sale din suflet
şi să implore visul să-i aducă
tot mai aproape momentul
unei părţi sublime…

când, şi el şi ea, într-o măiastră execuţie,
încet-încet , micşorând
măsura timpului
sau crescendo…
vor ajunge,-mpreună cântând,
până la suavul acord
de …confinalis !



Simfonic…
3/03/2014 07:12:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Când Soarele se iveşte,
uşor ,venind ca un mândru priţ ,
din rostogol de sine şi din patimi…
răsărind falnic peste toate cele !
de vrajă-s învăluite clipele visării

şi-atunci ,de prin cotloane ,
ascunse prin tainele nopţii,
toate despletirile din vise
încet,încet se risipesc…
lăsând loc , s-apară cu fiorul ,
unui mare miracol

până şi Luna-zâna lui iubitoare
ce-o pofteşte-n toate nopţile !
surprinsă-n joc de plăceri cu luceferi ,
pe sub pânza fină a splendorii…se fâstâceşte
şi ,toată,cuprinsă de emoţii, se roşeşte

şi,-n zadar încearcă să se-ascundă…
tocmai când el o priveşte galeş printre gene
căci,de Soare-i prea uimită
şi lumina îi inundă privirea

şi-apoi,de-atâta frumuseţe,
pupila i se tot măreşte…
până ce, din colţ de ochi magic,
îi picură toată iubirea…
iar peste surâsu-i de cadână
i se-aşează şiraguri de lăcrimioare
cu sclipiri de…dragoste

şi-ndată-i rămâne lui,-n dulci graţii ,
mult mai mult de-o clipă,
sărutându-i,zănatică, razele…
sedusă până peste poate !
uitând chiar şi de sine !
răsturnând anapoda
toată ordinea firii
şi-a ciclului
de visare…



Rondo…!
3/01/2014 05:04:00 p.m. - Posted by ION CIREASA-Romania - 0 comments


Păşindu-ţi uşor,pas cu pas
şi mână-n mână ,
peste-nnălţarea-ţi de vis

ca-ntr-un dans nemaivăzut
încet,încet paşii mă poartă
înspre a ta unduire
plină de vrajă

şi,cu armonie ,până la sublim,
eu îţi voi dansa  vioi
într-un rondou... superb şi plin de visare,
tot timpul ce-a mai rămas
petrecându-mi-l cu rost…

………………………………………………………….
până la al tempo
de rondo… 
din când în când,
dansând împreună
şi-un bolero nebun…
de frumos !