POEZII de Ion Cireasa

Te ştiu de multă vreme...
de când ninsorile şi vântul
ne troieniseră visele,iubito,
şi te simt dintotdeauna...
(dar nu aveai ochii plânşi...
şi nici buzele arse...!)
deşi cu raze de soare
te-mbrăţişasem toată
şi zi de zi,
cu zâmbete şi foc de inimă,
îţi sărutam sufletul!

Şi azi…cu câtă dragoste tu arzi!

Oare va fi de-ajuns
ca în fiecare dimineaţă
să te cuprind în braţe
şi cu rouă magica, de drag,
să te ating...
(...şi dorinţele să-ţi sting...?!)

Nu,nu  mai vreau să-mi plângi aiurea...
şi lacrimi de ne-mpliniri să-ţi înece glasul!

In abis de visuri,iubito,
as vrea să-ţi tot pierzi iubirea...
De vrei ,opresc zborul !
dar visele ne vor arde...
de se va topi, cu noi,
şi cerul…