Toate ţi le văd
mult prea frumoase
şi au parfum de iubire,
privindu-te aşa…
cu puţin interes !

dar,din prea mult
fior de dor,
când gândul meu nescris
stă gata să iasă la lumină
şi ,ca un zălud, ţi-l azvârl­
la-ntâmplare…în abisul visării
el se tot duce-nvârtindu-se…
atras de fantasme
prea jucăuşe,
spre nefiinţă !

dacă nu m-aş propti de maluri,
în vâltoarea-ţi adâncă m-aş tot pierde…
şi aş trece prin cercuri  concentrice
năucit de focul gândurilor noastre
şi istovit de zbaterea mare…
(de-mplinire a dorinţelor
dintre noi
doi !)






This entry was posted on 12/06/2013 12:48:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: