Cu zâmbet pe buze
şi chiar cu prea mult soare-n priviri !
voi căuta fără de-ncetare
prea visata-mi spledoare
şi fără de pereche…

departe de urâţenia gândurilor
şi de tristeţea lumii,m-aş tot avânta...
gând după gând,vis după vis,
până şi dincolo de nori,de-ar fi…
să mă poarte paşii !

de-ar fi să o ating…
doar si pentr-un singur sărut !
munte peste munte aş tot răsturna
lunecând peste-nălţimi…cu fiori
chiar şi printre stânci abrupte
aş tot căuta-o ,pas cu pas…

şi nu m-aş mai întoarce
până când nu aş întâlni
floarea-de-colţ !
minunea albă
a iubirii-mi…


This entry was posted on 2/14/2014 02:11:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: