Te-aş răpi la noapte,
chiar nu mai am răbdare !

Prin nouă ceruri
să mă laşi să-ţi rătăcesc
şi să-mi arăţi tot ce ţi-aparţine;
marea de cuvinte cu străluciri de stele,
frumoşii-ţi nori sidefii
şi cât de tandră poate fi o vară...
cât de dulce e a ei miere
prelinsă pe buzele-i fine
din cupe de flori!

Urcându-mă cu dor
şi tot coborându-mă prin visuri,
să pot să-ţi fiu ,ca-ntotdeauna,
acelaşi nebun frumos,
pătimaş... şi dulce!

Uimit de-atâtea frumuseţi,
pe tine şi pe toate-ţi
să le fur!

Ca pe-un hoţ,
tu să mă-nchizi…(in inima ta!)
cu tot cu visuri !

Apoi să m-alungi...ori să mă ai
un nesecat izvor cu şopot de fericire,
un vis frumos...pentru totdeauna!


This entry was posted on 5/11/2011 03:51:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: