Să mă uiţi împlântat de tot
cu multă graţie şi fior
cu capul în jos
lunecând
de dor
pe sub streaşina Casei tale de vis
când voi vedea Lumina
de dincolo
de şoapte
şi suspine

Să mă strângi in brate cu sete !
şi tot mai tare arcusul meu să-ncoarde
strunele viorii tale
cântându-ţi sufletul de fericire

(de-ai vrea să-l simţi...
 şi-un pic să te şi doară…)

Iar tu iubito aşa flămândă de dragoste
să nu stai nicio clipă locului
la-ntamplare...
să nu lenevesti...
să-ţi visezi întruna-mplinirea
frematandu-ti cu dor..
până ce visul
te va cuprinde
aievea !


This entry was posted on 2/07/2011 05:52:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: