Am tot trimis
peste tot şi peste ceruri
gânduri mii în zbor de păpădii
cu multe răvaşe de iubire

şi-n fiecare galaxie  au umplut
câte-o superbă Cale Lactee
pe unde-au înflorit
ca şi cireşii !

se luminează acum nopţile
şi tot universul licăreşte
cu albul şi cu strălucirea lor
şi cred că nu se poate să nu vezi
ca să-mi citeşti …măcar un stih
din toate câte ţi le-am scris 

dar tu nu-mi vii !
şi tot aştept ecourile
a mii şi mii de păpădii
până când într-o zi îmi vei surâde
ca o suavă arătare !
şi-mi vei aşeza cuminte
toate ale tale gânduri
ca să-mi împresoare sinele

şi-atunci şi eu voi fi cu-a ta sine în vals
pas după pas dansându-te…
ca pe-o mult aşteptată iubire
şi sublimă visare !


This entry was posted on 6/13/2014 05:06:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: