Timpul mi-l petrec în noapte
căutând să aflu de unde curge vraja
ce pune pe foc orice inimă
când străluciri fantastice
şi sunete divine
se preling...
de pe cerul înstelat

(număr picurii de luciri
ce curg uşor din Calea laptelui
în ritm de violină şi de violoncel
mai andante ori mai allegro !
până când ochii mi se-nchid…
şi gândul mi se face mare mirare
despre câte-n stele…! )

însă uimirea mă transpune
într-o stare de basm
şi cred că toate-mi aparţin
de când lumea !

aşa încât
de mi-aş întinde mâna
aş lua pe după mijloc Lucirea-mi…
de peste ceruri cea mai frumoasă
purtată-n car cu stele !
ce-mi face galeşă cu ochiul
tocmai din Ursa-Mare

şi m-aş lăsa purtat de-a ei vrajă
prin toate cotloanele visării
ca să văd şi ce taine mai ascunde
sub vălul de mătasă fină
o aşa splendoare !



This entry was posted on 6/14/2014 03:41:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: