Mereu trimit menestreli
înspre tine
ca să anunţe sosirea-mi
şi să-ţi cânte din violine!

Apoi , eu vin călare
pe-un cal alb, avântat…
îmi azvârl cu măiestrie sceptrul
şi desfac Cerul în două
şi-i las străjeri,
deoparte şi de alta
a intrării ,ca să ţină
desfăcute dantele cu luciri de stele

Până când tu le faci semn să plece
şi-atunci eu, Elful...
aprind focuri albastre
ca să-ţi lumineze
toată noaptea
încăperea  visării

Inima să ţi-o inunde
cu multă fericire
şi toată simţirea
cu un fior de bine !

……………………………………………………………………………

până când îmi voi lua calul
şi voi pleca, avântat…
şi, din nou , voi veni
înspre tine !


This entry was posted on 4/17/2014 11:46:00 a.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: