Fără să-ţi fiu,
ştiu că mă urăşti…

şi gândul meu cel mai rău ,
deşi ar fi şi cel mai bun !
tot timpul mă-ncearcă
să-ţi fiu un mare killer…
de sentimente
ucigător !

dar, al meu suflet ,
(cel mai bun din lume !)
nu mă lasă nicio clipă
să te văd suferind…
şi-n hohote de plâns,
amestecate cu surâs,
plângându-mi !

însă,pentru-a ta linişte,
învăluită-n mult fior,
ţi-aduc în dar a mea inimă...
mare cât o mare iubire
şi mult prea nebună...
de prea mult dor
de tine !

(toată sfâşiată 
de-atâta lipsa de tine !
bătându-mi aiurea ritmul stărilor,
când iubirea-ţi imi tot cântă
un cânt îmbietor...
doar pentru
mine !)

şi te rog să faci ,cum tu
vei şti mai bine,iubire,
ca să mi-o repari...
de prea multă
dragoste
de tine!



This entry was posted on 12/31/2013 03:09:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: