Noaptea magica,
(catifelata si-nmiresmata...
ca o corola de floare!)
incet se lasa mangaiata,
cu drag,de razele de soare,
spre-nnoptare...!

E o splendoare mare,
imbracata asa de frumos
cu straie de gala ;
cu matase usoara si stravezie
peste buze de-nserare,
(prinsa-n snur...ca niste hamuri!)
cu broderie fina si sparta
ce acopera chipul lunii
si cu strasuri sidefii pe tivul
cupelor laptoase
ce-ascund norii

Te vrajeste,
clipind seducator...
cu gene rimelate la ochi de visare
si-nrourate cu sclipiri de stele,
cand se-aseaza  rasturnata,
cu patima,
peste-apusul de soare !
(si-l cufunda... in uitare de sine!)

Dar,putin cate putin,
nebunatic frematand,
soarele rascoleste
tot misterul intunecat al noptii
si-i elibereaza fantasmele
tinute ascunse...

Tainic...departe de vazul lumii,
el se joaca de-a v-ati ascunselea
cu luna...se da de-a rostogolul...
se-nfioara de placeri,saruta un nor...
si linge cu limbi de flacari de dor
marginile noptii !

Apoi...cu fosnet de soapte,
se-alinta-n lumina visarii...
si se pregateste ,falnic,
sa rasara !



This entry was posted on 7/25/2013 05:38:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: