Azi,
ca şi ieri,
nimic nou sub soare!

Ieri am tot căutat sublimul
ce m-a făcut să visez cu ochii deschişi
îmi făceau cu ochiul
toate câte-ti aparţin ;
visurile,ploaia,
marea de cantece…
ademenindu-mă !

Azi toate-mi merg spre ieri
si nici urmele  nu-s de găsit ;
nici cerul plin de roş-aprins,
nici noaptea cu luna plina de mister,
nici  ploaia magică
ce-şi revarsa apele şuvoi
peste praguri
de dor

Probabil că nu mai sunt...
(dar,mi le-ai promis!)
sau nu le-am căutat
pe unde-ar fi

Şi dacă ,
aşa, din senin…
cândva…sperand,
sublimul îl voi găsi la el acasă?!


This entry was posted on 5/25/2011 05:00:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: