Voi învăţa să tac,
pastrandu-mi binecuvantarile
pentr-un inger de femeie...
până nu voi mai şti
să-mi rostesc
iubirea

Voi învăţa să tac…
până cand glasul izvorat
din marea intinsa pe-altarul iubirii
mă va trezi cu soapte
din amorţire
şi-atunci…

Licuricii din cuvinte,
fără vreo limită,
vor fi ,doar pentru ea,
un nesfarsit sopot
de fericire



This entry was posted on 4/27/2011 05:38:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: