Atât de firavă ca o floare gingaşă
mi-ar fi teamă să ţi-ating petalele
şi să ţi le mângâi
cu palma-mi fină
şi uşoară

Tu crezi şi-mi spui iubito
că nu-ţi mai pasă
de ninsori
de frig...
de vremurile rele...
caci în anotimpul iubirii doar visul ţi-e viaţă
şi ploaia magica
ţi-e dorinţă

Voi veni la tine să-ţi las sărutul meu...
pe fruntea-cuvânt de-adâncă preţuire
pentru tot ce-mi eşti
şi-mi vei fi

(nesfarsita iubire...si veşnicie !)

Atunci toate zâmbetele mele
doar tu le vei culege
şi vom trece-mpreună
pe drumul visat...
spre Nemurire !


This entry was posted on 2/08/2011 05:15:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: