­Rugă înalţ către tine şi te-ndemn iubito
să-mi fii suflet pereche !

În anotimpul iubirii totul e plin de magie
şi e loc pentru toate sufletele
ce vin aici şi sunt însetate
de iubire

Pe cerul sidefiu norii sunt frumoşi
pufoşi şi lăptoşi...
pământul e reavăn
câmpul e mereu verde-auriu
copacii sunt plini de sevă
şi au poame dulci
ca mierea

Cât cuprinde zarea sunt numai roze
şi sunt albe...
dacă luna dulce te-nfioară
când soarele-i apus
şi-i tandru luceafăr
în noapte

Sau rozele pot fi roş-aprins
când lujerul de floare
e-nfocat şi frumos
de-ai spune că-i răsărit
chiar din soare
şoaptele au gust de cireşe...
surâsul e ca o pară coapta
adânc şi-nmiresmat
cu parfum
sublim

Toate apele au sclipiri de-argint
şi clipocesc uşor pe limanuri de dor
unde iarba-i moale fină şi umedă
totdeauna cu picuri de rouă
si cu luciri diamantine
de dragoste

Doar în anotimpul iubirii nu sunt furtuni
si nu sunt nici viscole...
(nu se ştie de tristeţe!)

Acolo sufletele sunt perechi
cuprinse de magie
si nu pot fi altfel
decât fericite
pe veşnicie !


This entry was posted on 1/02/2011 11:47:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: