Priveşte-mă zâna zăpezilor
şi să-mi fii duioasă
şi darnică!

Lasă-mă, printre buzele-ţi mierii,
să-ţi fiu mirare frumoasă
fulguindu-ţi dulce fior
şi mii de cuvinte
de dragoste

De dor, uşor,
peste visuri sidefii,
prin roşul din aorte
şi peste nurii-ti aurii
să-mi topesc ninsoarea
de dulci suspine
şi şoapte

(In aclamarea aripilor de fluturi
albaştri.... cu sclipiri ca de aştri...)

Să te ningă...
în căuş de ape calde şi blânde,
în joc nebun de patimi,
gândurile mele
necuminţi!

Iar tu să le fii ,înfiorată,
îmbrăţişare de şoapte...
de doruri multe
şi fierbinţi !


This entry was posted on 12/06/2010 04:21:00 p.m. and is filed under . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

0 comentarii: